Președintele Iohannis arată că vrea să fie nu doar șeful statului, ci și șeful guvernului

♦ Florin Cîțu, economist format în SUA și actualul ministru de finanțe, este propunerea PNL pentru fotoliul de premier ♦ Prin felul în care a acționat în ultimele zile, președintele Klaus Iohannis arată că vrea să se implice puternic în activitatea viitorului guvern, deși el este, practic, marele perdant al acestor alegeri, întrucât a susținut fățiș un partid care a pierdut alegerile.


Florin Cîțu, actualul ministru de finanțe, este propunerea liberalilor pentru postul de premier și are cele mai multe șanse pentru a fi următorul prim-ministru al României. Ludovic Orban, premierul care și-a dat demisia și președintele PNL, a anunțat propunerea liberalilor.

„În primul rând vreau să le mulțumesc colegilor din PNL pentru încredere. Este pentru mine o onoare această nominalizare și, bineînțeles, în perioada următoare, obiectivul principal este să formăm această majoritate parlamentară, pentru a da cât mai repede un guvern votat și să pornim pentru că este nevoie de un guvern cât mai repede“, a spus premierul propus Florin Cîțu.

Viitorul guvern va avea o problemă destul de complicată. Datele arată că partidele care vor fi în alianță vor avea o majoritate parlamentară la limită, așa că indiferent de cine va fi premier, el va trebui să aibă o capacitate enormă și un șarm ieșit din comun de a discuta cu opoziția proiectele de reformă.

Una dintre principalele ambiții ale șefului statului Klaus Iohannis a fost de a schimba constituția și de a redefini rolul unor instituții. Între aceste instituții se numără Curtea Constituțională care, cu vremea, a căpătat puteri exagerate, practic cei 9 judecători ai Curții decid în privința tuturor legilor care sunt adoptate în România și de multe ori într-un fel în care este de neînțeles și pentru clasa politică, și pentru oameni, pentru că sunt decizii ale CCR  luate de-a lungul vremii care pur și simplu se bat cap în cap și avem de-a face cu o Curte Constituțională care, potrivit deciziilor pe care le ia, pare că nu respectă o anume cutumă (cutumă care este respectată cu sfințenie în alte democrații), ci la bunul plac al partidului care este la guvernare sau al partidului care vremelnic i-a desemnat pe membrii Curții Constituționale.

Sunt multe alte decizii de luat, de pildă cheltuielile ajunse la 11% din PIB din administrația locală și care ar trebui duse undeva la 7% din PIB. Este foarte greu însă să iei astfel de decizii cu impact având o susținere parlamentară la limită. Așa că șarmul viitorului premier și capacitatea lui de a convinge opoziția de a accepta măsuri care vor însemna pentru mulți oameni un disconfort financiar va trebui să fie dintre cele mai bune.

E limpede că președintele își caută un premier care să fie loial deciziilor pe care le ia și astfel a apărut în ecuație numele ministrului apărării,Nicolae Ciucă. De asemenea toți cei propuși pe lista de premieri sunt considerați a fi apropiați ai președintelui Klaus Iohannis. Se repetă situația din trecut în care, deși Constituția spune că președintele trebuie să fie echidistant față de partide, el se implică semnificativ în alcătuirea guvernului. Constituția îi acordă totuși președintelui prerogativa de a-l desemna pe premier, prin urmare ar fi ciudat să-i ceri președintelui să fie complet echidistant față de organizarea politică, mai ales în moment de derută.

Sunt de consemnat câteva situații esențiale în care președinții țării au avut un cuvânt puternic în evoluția viitoare a țării. Ion Iliescu, de pildă, s-a opus în anii 2000 dorinței premierului Adrian Năstase de introducere a cotei unice de impozitare, pentru că această cotă unică nu este o invenție a PD sau PNL. Mai apoi, președintele Traian Băsescu a fost cel care a negociat puterea în vremea în care PD, viitorul PDL, a gestionat treburile țării. Băsescu a condus practic guvernul premierului Emil Boc, el a fost cel care a anunțat tăierea salariilor în vremea crizei de acum un deceniu și, în ciuda criticilor care i-au fost aduse, președintele Băsescu și-a asumat pe de-a-ntregul costul politic al măsurilor pe care guvernul Boc le-a luat. Istoria se repetă. Prin decizia pe care o ia președintele Iohannis își asumă, deși nu o spune public, decizia de a interveni în politica viitorului guvern. Președintele nu riscă nimic pentru că este la al doilea mandat și ultimul pe care îl poate obține ca șef al statului.

Ce au zis liderii PSD, care și-ar fi dorit un premier social-democrat cu minoritate în parlament

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a scris miercuri seară pe Facebook că PSD nu va vota propunerea liberalilor de premier.
„PSD nu poate vota niciodată o asemenea rușine de propunere! Iar dacă USR și UDMR o vor face atunci vor fi părtași la această catastrofă națională! Cred că este momentul ca românii să se revolte împotriva celor care vor să le confiște votul!“, a scris Marcel Ciolacu.

Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD și unul dintre numele vehiculate de social-democrați pentru propunerea de premier, până la decizia asupra lui Alexandru Rafila, spune că propunerea liberalilor nu este o propunere serioasă, ci una de etapă, în așteptarea altor mișcări, potrivit Mediafax.

Liderii social-democrați vor ca președintele să desemneze un premier care să facă parte din PSD, în calitate de câștigător al alegerilor.

Soluția, în viziunea lui Marcel Ciolacu, președintele PSD, este un guvern cu premier social-democrat, care fie să fie minoritar, fie de uniune națională. Propunerea de premier a PSD este Alexandru Rafila.

„Noi avem două soluții. (…) Venim cu un guvern minoritar și avem voturile necesare (…), se vor vedea în momentul votului. Ori venim cu doctorul Rafila și acceptă toate forțele politice și facem un guvern de uniune națională“, a spus Marcel Ciolacu la televizunea publică, citat de Mediafax.

Realitatea este, însă, că un guvern are nevoie să fie susținut în Parlament de o majoritate, atât la învestire, cât și pentru proiectele următoare. Cu atât mai mult acum, când guvernul, dar și parlamentul trebuie să treacă România prin criză. Pe actualele date, PSD nu poate strânge în jurul său o majoritate.



Marii perdanți ai alegerilor legislative din 2020

♦ Klaus Iohannis, președintele României
A câștigat în 2019 la un scor zdrobitor, în fața candidatului PSD Viorica Dăncilă. Deși și-a pus în joc întreaga-i onorabilitate și putere de seducție de care a crezut că este în stare, partidul pe care l-a susținut (și grație căruia a ajuns, până la urmă în fruntea statului) a pierdut, neverosimil, alegerile, în fața PSD. PNL a ratat șansa lui istorică de a fi ce a fost acum 100 de ani, în vrema guvernării liberale din 1922 – 1926, când doctrina „Prin noi înșine“ – sloganul și de astăzi al PNL – avea să ducă, în ciuda poticnelilor – la o reformare puternică a țării și o „deruralizare a ei“.

♦ Călin Popescu-Tăriceanu

În vârstă de 68 de ani fost premier al României între 2004 și 2008 și fost președinte al PNL. În 2016 a intrat în coaliția de guvernare PSD-ALDE, care s-a rupt în 2019. Candidat la alegerile locale din 2020 pentru București, a obținut un scor de sub 2%. ALDE (partidul lui) a fost absorbit de Pro România (partidul lui Victor Ponta), dar mișcarea nu a fost câștigătoare.