Președinții României nu au, constituțional, atribuții în treburile economice. Dar dintotdeauna s-au implicat în economie

Unul dintre primele gesturi ale președintelui ales Nicușor Dan a fost să discute la Ministerul Finanțelor despre rezolvarea deficitului bugetar – principala problemă a României de azi. Nu este treaba lui, dar este cartoful fierbinte pe care l-a primit în mână chiar în primul minut în care a fost declarat președinte.

Pentru că deficitele sunt foarte mari – deficitul public este imens și trebuie redus.  Nu vom mări taxele, vom tăia din cheltuieli, spune președintele Dan.

Încă înainte de a fi depus jurământul (îl va depune pe 26 mai) președintele ales dă de înțeles că se va implica în politică dincolo de ceea ce, formal, este atribuția guvernului. Dar Constituția, dincolo de formalism, îi dă dreptate. Constituția spune că președintele și guvernul sunt, împreună, parte a puterii executive. Președintele este cel care-l numește pe premier. Care, premier, vine în fața parlamentului cu un program de guvernare. Or, este limpede aici că președintele nu numește un premier ale cărui convingeri sunt împotriva celor ale sale. Îngrijorarea fundamentală, s-a văzut, a președintelui ales este deficitul. Nu vom majora taxele, spune el, vom reduce cheltuielile.