Producătorii de medicamente: Nu vrem ca o companie să plătească pentru vânzările alteia

Situația creată în jurul taxei claw­back și a producătorilor de medicamente care sus­țin că nu au bani să o plătească va fi tranșată în următoarele două săptămâni, după ce un grup de lucru va face o analiză de impact. Pe baza concluziilor acestei analize, Ministerul Să­nă­tății va decide cum se modifică clawback-ul.

“Am decis constituirea unui grup de lucru alcătuit din reprezentați ai Ministerului Finan­țelor Publice, Ministerului Sănătății, Minis­te­ru­lui de Justiție, Casei Naționale de Asi­gurări de Sănătate și reprezentanți ai in­dustriei de me­dicamente care are ca obiectiv rea­lizarea unei analize de impact privind mo­dificarea for­mu­lei de calcul a taxei de claw­back. Se vor face si­mulări care să evidențieze cum vor influența aceste modificări structura bu­getului”, a spus Vasile Cepoi, ministrul sănătăți.
O taxă ce arde la buzunar companiile farma Anunțul ministerului a venit la numai o zi după ce producătorii de generice și cei de origi­nale au făcut front comun împotriva taxei, spunând că este prea mare și că nu pot plăti.
Clawback-ul este o taxă ce se plătește de producători și se aplică numai în industria de medicamente pentru vânzările de produse compensate. Rolul taxei a fost de a controla consumul de medicamente astfel încât acesta să nu crească nesustenabil, iar companiile își calculează singure cât au de plată în baza da­telor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) legate de consum și a unei formule compexe stabilite prin lege.
Suma totală de plată este calculată ca o diferență între consumul efectiv de medi­ca­mente și bugetul pe care statul prin CNAS l-a alocat. Taxa există în legislație încă din 2009 însă nu s-a putut aplica până anul acesta din cauza unor neclarități legislative.
O primă tranșă a fost plătită în februarie, când producătorii au scos din conturi 64 mil. euro, adică în jur de 17% din vânzări. Com­pa­niile au fost taxate atunci pentru medi­camente vândute în trimestru patru al anului 2011.
Modalitatea de calcul s-a schimbat între timp, iar noile note de plată, cele pentru primul tri­mestru al acestui an, au venit extrem de mari. Companiile va trebui să plătească peste 30% din vânzări. Companiile au ripostat când au aflat cât au de plată.
Scadența acestei tranșe a fost 25 mai, iar mai multe companii au recunoscut că încă nu au plătit pentru că nu au bani. Ele au atras aten­ția că ne­plata aces­tei taxe va atrage scoate­rea produselor de pe listele de compensate.
Contactat de ZF, Sorin Popescu, coordo­na­to­rul grupului de comunicare al ARPIM – Aso­ciația Română a Producătorilor Internațio­nali de Medicamente, a spus că se va propune un clawback care să controleze creșterea pieței ast­fel încât o companie să nu fie nevoită să plă­teas­că pentru creșterea vânzărilor unei alte firme.
La rândul său, Dragoș Damian, președin­te­le APMGR – Asociația Producătorilor de Me­dicamente Generice din România, a spus că va pro­pune trei soluții: acceptarea sumei de un mi­liard de lei ca deficit la fondul de me­di­ca­men­te, o formulă de taxare progresivă (cu cât com­pania crește mai mult cu atât plătește mai mult) și modificări serioase în favoarea gene­ricelor.
Damian a mai spus că nu dorește aplicarea unei formule care să taxeze o companie pentru creșterea unui concurent. Acest lucru se întâmplă pentru că formula actuală de calcul ia în considerare întregul consum de medicamente și nu creșterea vânzărilor unei companii.
“Vom trimite FMI și Uniunii Europene o scrisoare în care să le spunem despre această situație, despre deficitul mascat de un miliard de lei”, a mai spus Dragoș Damian.
Potrivit unor informatii citate de Mediafax, Guvernul a transmis Fondului Monetar Internațional că va menține taxa de clawback în industria farmaceutică.
“Implementarea în continuare a taxei de clawback ne va ajuta să ne asigurăm că, față de industria farmaceutică, nu se mai acumulează arierate”, este angajamentul Guvernului inclus în ultima scrisoare de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional (FMI), la finalul misiunii din aprilie-mai.
Executivul susține că arieratele aferente facturile înregistrate au fost integral eliminate și că taxa de clawback a generat în primul trimestru al anului venituri de 282 milioane lei, care vor fi integral utilizate pentru a achita facturile neînregistrate, identificate în cursul exercițiului de inventariere și consemnate la sfârșitul anului trecut, potrivit Mediafax.