Producție mai mare pe vârf pentru Neptun Deep față de cifrele inițiale. Cum se va schimba producția de gaze a României în următorul deceniu, modelată de Marea Neagră, și cât de realistă este dublarea consumului de gaze în următorii 3-4 ani?

♦ În toamna anului 2020, potrivit planului de dezvoltare a rețelei pentru perioada 2020-2029 publicat de Transgaz, producția din Neptun Deep pe vârf era estimată la circa 6,2 miliarde de metri cubi ♦ În planul actualizat, pentru perioada 2026-2035, acest vârf este estimat la circa 8 mld. metri cubi, un salt de circa 30% în ceea ce privește Neptun Deep ♦ Cum se va modifica toată producția de gaze a României în următorii 10 ani și cât de realiste sunt estimările privind dublarea consumului în 3-4 ani?

Datele publicate de Transgaz în planul actualizat de dez­vol­tare a rețelei de gaze pen­tru perioada 2026-2035 arată o producție a Neptun Deep, proiectul de 4 miliarde de euro din Marea Neagră dezvoltat de OMV Petrom alături de Romgaz, care variază în interva­lul 6-7,7 miliarde de metri cubi, cu un vârf al producției estimat pentru anul 2028, când volumele extrase vor ajunge aproape de 8 mld. metri cubi. Acest nou set de date este mai optimist față de cel publicat tot de Transgaz în 2020, pentru intervalul 2020-2029, când vârful de producție era estimat undeva la 6,2 miliarde de metri cubi.

Un alt aspect interesant din planul Trans­gaz pentru următorii 10 ani este evo­luția consumului de gaze, unde la fel este o abordare optimistă. Anul trecut, consumul de gaze din România s-a ridicat la circa 10 mi­liarde de metri cubi, dar după calculele Trans­gaz acesta se va dubla în următorii 3-4 ani. De ce? Pentru că transportatorul se bazează pe mai multe proiecte care au nevoie de volu­me importante. Printre acestea se numără pornirea centralei Mintia de 1.700 MW, cu un consum de circa 2,5 mld. metri cubi, cu pornire până la finalul acestui an, sau repornirea combinatului Azomureș, care va avea nevoie de circa 1,2 mld. metri cubi. Tot aici sunt incluse și proiecte precum centralele care ar fi trebuit realizate la CE Oltenia, dar care bat pasul pe loc, astfel că aportul lor la creșterea consumului intern de gaze merită pus sub semnul întrebării.