Proiecte solare de peste 1.000 MW care s-ar putea conecta într-un an stau blocate în pixul Ministerului Agriculturii. „Avem o polemică inutilă de securitate energetică versus securitate alimentară“

♦ Pornind de la datele existente, pentru dezvoltarea celor 1.000 MW în parcuri solare ar fi necesare circa 1.190 de hectare, echivalentul unei ferme de cereale de dimensiune medie ♦ Spre comparație, România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, din care 7,9 milioane de hectare sunt lucrate efectiv, dar proiectele solare mari sunt blocate în numele securității alimentare a României ♦ „Chiar și pentru cele mai ambițioase ținte, suprafața ocupată de solare ar fi de 0,05% din totalul suprafeței agricole a României“, spun specialiștii din piață.

O nouă piedică venind din interpretarea legislației le strică planurile investito­rilor în energia solară în contextul în care, de la jumătatea acestui an, dezvoltarea proiecte­lor mai mari de circa 40 MW este oprită de Ministerul Agriculturii. Problema este că în acest al doilea val de regenerabile prin care trece România cele mai multe investiții sunt de dimensiuni foarte mari, în acest moment fiind blocate proiecte solare de peste 1.000 MW în numele siguranței alimentare. Care este mărul discordiei?

„Prin blocajul de la MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) pentru proiectele peste 50 de hectare, dar se pare că și cele sub 50 de hectare sunt blocate, este creată artificial o polemică inutilă securitate energetică vs. securitate alimentară. Chiar și pentru atingerea țintelor REPowerEU, cele mai ambițioase, suprafața ocupată de parcurile fotovoltaice ar fi de aproximativ 0,05% din totalul suprafeței agricole a României“, spune Mihai Bălan, director executiv în cadrul RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), entitate care reprezintă industria de energie solară activă pe plan local.