Războiul contra sau pentru Ucraina se duce pe mai multe fronturi. Finanțe, monede, inflație, petrol, gaze, propagandă, teamă. În Europa, nimeni nu scapă neimplicat într-un fel sau altul

Pentru că nu vrea să intervină militar contra Rusiei pentru a proteja Ucraina, Occidentul a transformat finanțele într-o armă de război. Va urma probabil comerțul, în special cel cu petrol și gaze. Pe acest front economic și financiar, monedele statelor est-europene sunt primele care simt forța loviturilor. Investitorii se tem, sunt orbiți de fum și fug spre ceea ce cred ei că sunt piețe mai sigure. Nici euro nu a scăpat nevătămat.

Pe frontul politic, Polonia duce un război total contra Moscovei, iar politicienilor aflați la guvernare li s-a alăturat și opoziția. Ungaria are alegeri luna viitoare, iar opoziția, care se străduie să atace unită guvernul lui Viktor Orban, a trasformat scrutinul într-o alegere între război și pace, între Est și Vest. Orban, care până la invazia rusă din Ucraina s-a afișat ca aliat al președintelui Rusiei Vladimir Putin, spune că prioritar pentru el este să ferească Ungaria de război. Este un mesaj pe placul Kremlinului, care trimite mesaje de intimidare în Europa de Est.

Petrolul devine și el un front de luptă pe măsură ce prețurile urcă și cu 10% într-o zi. Piețele reacționează astfel la posibilitatea ca războiul să le creeze o gaură de mari dimensiuni prin transformarea și a țițeiului rus în armă de război financiar și economic.