Răzvan Botea, ZF: Deja nimeni nu se mai întreabă dacă vor mai crește taxele în România. Întrebările rămase sunt care taxe vor crește, când și cu cât

Nu sunt multe variante pentru reducerea deficitului bugetar care, așa cum arată cifrele din execuția bugetului public, este scăpat de sub control. Guvernul Ciolacu a cheltuit cu  29 mld. lei (6 mld. euro) mai mult decât a încasat numai în primele două luni din an. Dacă s-ar menține tendința – ca exercițiu de imaginație – deficitul public ar ajunge pe final de an la 174 mld. lei (35 mld. euro) adică 10% din PIB-ul de 350 mld. euro al României, cât probabil că va fi în 2024.

Un dezastru de proporții. O factură uriașă care, evident, trebuie plătită, iar deficitul va trebui redus. Agențiile de rating, Comisia Europeană și piețele financiare au fost indulgente cu guvernul Ciolacu până acum, din mai multe motive: războiul de la granița României, pericolul unei influențe mai mari a partidelor considerate extremiste. Au cântărit în balanță și fondurile europene care intră și vor intra în România, care dau speranță, iar pentru creditorii României, care, cel puțin momentan, se bat pentru a finanța bugetul, dobânzile mari pe care le plătește guvernul la împrumuturi, tocmai din cauza deficitului, au fost atractive.

Între timp, guvernul Marcel Ciolacu a cheltuit nestingherit. Între două declarații despre economii la buget și reorganizarea aparatului bugetar, cheltuielile cu salariile cresc, la două luni din 2024, cu 20%. Ar fi trebuit să crească, conform bugetării, cu numai 11%. Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 26%, când ar fi trebuit să crească cu doar 6%.