Reportaj ZF din campusul Grozăvești. Poveștile refugiaților ucraineni: Vrem să fim cu Europa, credem că ne-ar fi bine. Dacă ar fi să alegem să trăim în Rusia sau România, am alege România, clar. Nu înțeleg articolele care spun că în Ucraina se trăia rău ș

În prima zi de luni din aprilie, în fața căminului B din Grozăvești, în loc de studenți se află mame cu copii care au ieșit la plimbare în campus. Universitatea din București a primit 150 de refugiați ucraineni în această clădire, care era în renovare inițial și ca atare liber.

Atef, în vârstă de 33 de ani, egiptean stabilit în Ucraina de peste 20 de ani și două ucrainence – Ana și Elena – se întâlnesc cu reporterul ZF în fața căminului. Toți trei cunosc limba engleză și convenim să găsim o terasă să bem o cafea. Urcă în cameră să se schimbe, pentru că afară este soare, dar cu dinți.  Este prea devreme să fie deschis la „Lucky”, cel mai frecventat bar de către studenții din Grozăvești, așa că găsim un 5 to go în drum spre Carrefour Orhideea.

Cum era viața voastră în Ucraina înainte de începerea războiului?