Retragerea SUA din acordul comercial Trans-Pacific face loc Chinei și Germaniei

Președintele american Donald Trump a retras în mod oficial Statele Unite din acordul comercial Trans-Pacific Partnership (TPP), distanțând America de aliații săi asiatici și de o înțelegere care ar reprezenta „o violare continuă“ a SUA.   Australia și Noua Zeelandă speră să salveze TPP încurajând China și alte țări asiatice să adere la acord, în timp ce Germania vede în retragerea americană o oportunitate pentru companiile sale.   Ducând la îndeplinire angajamentul de a pune capăt implicării americane în pactul din 2015, Trump a semnat un ordin executiv prin care retrage SUA din TPP, acord la care au aderat 12 țări, scrie Reuters.  

Comuna de lângă București unde numărul de locuitori s-a DUBLAT. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

Guvernul Dragnea/Grindeanu dă pentru investiții cei mai puțini bani din ultimul deceniu

Trump, care vrea să impulsioneze sectorul manufacturier american, a declarat că va încerca să încheie acorduri comerciale bilateral cu țări care vor permite SUA să le abandoneze în 30 de zile „în cazul unui comportament incorect“. „Vom pune capăt acestor acorduri comerciale ridicole care ne-au scos companiile din țară“, a declarat Trump.   Acordul TPP, susținut puternic de companiile americane, a fost negociat de administrația fostului președinte Barack Obama, dar nu a fost niciodată aprobat de Congres. Pentru Obama, TPP, care excludea China, a reprezentat un efort de a scrie regulile comerciale în SUA înainte ca Beijingul să poată face acest lucru, întărind astfel dominația americană în regiune.   La scurt timp după anunțul președintelui american privitor la abandonarea TPP, vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat că industria germană va profita de orice oportunitate comercială din Asia și America de Sud în urma mișcării lui Trump.   În cadrul unui interviu acordat Handelsblatt, acesta a declarat că dacă Trump se va angaja într-un război comercial cu Asia și America de Sud, vor apărea oportunități pentru Germania.   Australia și Noua Zeelandă au anunțat de asemenea că speră să salveze TPP încurajând China și alte țări asiatice să adere la acord. Premierul japonez Shinzo Abe a lăudat la rândul său TPP ca fiind un motor al reformelor economice, cât și o modalitate de contracarare a influenței în creștere a Chinei. Premierul australian Malcolm Turnbull a anunțat că a purtat discuții cu Abe, premierul neozeelandez Bill English și premierul singaporez Lee Hsien Loong privitor la posibilitatea de a merge mai departe fără SUA.   „Pierderea SUA din TPP este o pierdere importantă, fără îndoială, însă nu vom abandona, cu singuranță există posibilitate ca China să se alăture TPP“.   În Beijing, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe Hua Chunying nu a precizat direct dacă China ar fi interesată să adere.   Premierul neo-zeelandez a declarat că SUA cedează influența Chinei și că regiunea ar putea să se reorienteze către acorduri comerciale alternative.   Poziția lui Trump privitoare la comerț reflectă un sentiment în creștere în rândul americanilor că acordurile comerciale internaționale au dăunat pieței locurilor de muncă din SUA.   Trump încearcă de asemenea să renegocieze NAFTA pentru a obține condiții mai favorabile pentru SUA, declarând reporterilor că se va întâlni cu partenerii NAFTA Mexic și Canada pentru a începe procesul.   Cu privire la TPP, Trump declara în vară că acesta este „un alt dezastru realizat și determinat de interese speciale care vor să ne violeze țara, este pur și simplu o violare continuă a țării noastre“, potrivit CNBC.   Hillary Clinton a vorbit la rândul său împotriva acordului în august, declarând: „Voi stopa orice acord comercial care ne afectează locurile de muncă sau ne ține salariile scăzute, inclusiv TPP“.   Ce a reprezentat TPP și de ce este atât de urât de oameni din ambele tabere?   TPP, promovat puternic de administrația Obama, a reprezentat în esență o încercare de a crea o piață unică pentru SUA și cele 11 țări care au aderat la acord, incluzând Canada, Mexic și Chile. Ideea era de a face ca bunurile să circule mai liber și mai ieftin între toți partenerii, care reprezentau în total o treime din comerțul mondial.   Mai exact, cel mai important obiectiv al TPP era cel de menținere a dominației comerciale a SUA în Asia, aducând diverșii parteneri comerciali sub aripa Americii ca modalitate de contracarare a influenței economice în creștere a Chinei, potrivit corespondentului MSNBC Ali Velshi.   Potrivit Peterson Institute, acordul ar fi urmat să crească exporturile americane cu 123 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor administrației Obama, un număr de 650.000 de noi locuri de muncă ar fi urmat să fie create.   Potrivit susținătorilor acordului, efectul net ar fi generat o îmbunătățire generală a condițiilor economice și prin urmare locuri de muncă și salarii mai bune pentru toți.   Însă acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit lui Velshi.   Problema este că deși guvernul ajută la creare de avuție pentru companii, nu există nicio siguranță că acestea vor cheltui pe angajări sau salarii.   „Este vorba doar despre diplomație. Nu există niciun beneficiu“, arată Derek Scissors, specialist chinez de la American Enterprise Institute. „Ideea a fost una de natură diplomatică, mai degrabă decât economică“.   În plus, companiile au început mai apoi să-și exercite influența în spatele scenelor.   Între timp, măsurile protecționiste promise de Trump ar putea declanța un război comercial cu puternice efecte negative. Iar SUA odată ieșite din acord, China va avea ocazia să încheie acorduri atractive cu țările din regiune.   Acest lucru ar putea duce la creșterea prețurilor importurilor ieftine cu care s-au obișnuit americanii.