Robert Stoicescu și Alin Raicu, PwC: Implementarea Directivei europene privind securitatea informatică intră în linie dreaptă. Ce trebuie să știe companiile? Ce amenzi riscă?

Digitalizarea este o armă cu două tăișuri – este necesară, dar implică și multe pericole, astfel că securitatea cibernetică a serviciilor prestate de companii și în final a populației în sine a devenit esențială. Astfel că, după adoptarea reglementărilor GDPR, a venit rândul NIS – Directiva UE 2016/1148 privind securitatea informatică pentru protejarea infrastructurilor critice și digitale și asigurarea funcționării sistemelor care sunt fundamentale pentru societate.

Și iată că, la patru ani de la intrarea în vigoare a Directivei NIS și la doi ani de la transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale, România face progrese în procesul de implementare. Primul pas a fost făcut în iulie 2020, când Guvernul României a emis OUG 119 pentru modificarea și completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, care practic a deblocat procesul de implementare a directivei.

Operatorii de servicii esențiale au acum obligația de a se înscrie în Registrul operatorilor de servicii esențiale, administrat de CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică), fără un raport de audit specializat, până la data de 21 Ianuarie 2021. Ulterior, această notificare trebuie însoțită de un Raport de audit elaborat de către un auditor de securitate NIS, atestat de către CERT-RO. Sectoarele de activitate vizate sunt: energie (electricitate, petrol, gaze naturale), transport (aerian, feroviar, pe apă, rutier), sectorul bancar, infrastructuri ale pieței financiare, sectorul sănătății, furnizarea și distribuirea de apă potabilă și infrastructură digitală, dar și administrația publică.