Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

Rolul statului în economie constituie de mult timp obiect de controversă între economiști, unii fiind mai degrabă favorabili statului neutru, iar alții, dimpotrivă, statului intervenționist, implicat puternic în viața economică și socială.

În secolul XVIII și în prima jumătate a secolului XIX, economiștii ,,clasici’ (A. Smith, J. B. Say, D. Ricardo, J. St. Mill etc.) au considerat că statul trebuie să aibă exclusiv funcții ,,regaliene’’: justiție, menținerea ordinii, diplomație, apărare etc., funcții necesare pentru impunererea respectării contractelor și drepturilor de proprietate. În concepția acestora, într-un stat care protejează libera concurență și elimină  barierele din calea liberului schimb (,,statul-jandarm’’), piața tinde natural să se autoregleze și să ducă la alocarea optimă a resurselor (laissez faire et laissez passer, le monde va de lui même). Ca urmare, bugetul de stat are doar sarcina să finanțeze cheltuieliele pentru întreținerea poliției, justiției, armatei și diplomației. Orice alte cheltuieli publice, mai ales cele din domeniul economic și social, nu corespund rolului autentic al statului și pot afecta libertatea individuală, inițiativa privată și legile naturale ale economiei de piață.

Astfel, școala de gândire ,,clasică’’ susține liberalismul economic și neimplicarea statului în economie. Ea pledează pentru laissez faire și pentru a libertatea piețelor de a se  autoregla prin acțiunea ,,mâinii invizibile’’: