România a avut în 2023 cele mai mici venituri la buget din impozite și contribuții din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei, un paradis fiscal. Raportul total impozit/PIB (suma impozitelor și contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern b
Mulți dintre cei care datorează statului impozite – plătesc salarii, plătesc impozit pe venit sau profit – se plâng de cuantumul socotit prea mare al impozitelor. Datele statistice comparate arată altceva. Impozitele și contribuțiile au însemnat anul trecut 27% din PIB - este cea mai mică pondere înregistrată în UE, cu excepția Irlandei (22%, care este însă un paradis fiscal).
♦ Prin urmare, veniturile bugetare au fost în 2023 de 33% din PIB ♦ Situația, veche de altfel, reintră în actualitate, acum când se vorbește apăsat de majorarea taxelor și a impozitelor.
Mulți dintre cei care datorează statului impozite – plătesc salarii, plătesc impozit pe venit sau profit – se plâng de cuantumul socotit prea mare al impozitelor. Datele statistice comparate arată altceva. Impozitele și contribuțiile au însemnat anul trecut 27% din PIB – este cea mai mică pondere înregistrată în UE, cu excepția Irlandei (22%, care este însă un paradis fiscal).
Situația nu este de azi sau de ieri. În ultimii zece ani, anul 2015 a avut cele mai mari venituri fiscale – 28% din PIB. În rest, veniturile au fost între 25 și 27% din PIB, în vreme ce media UE s-a menținut, constant, undeva la 40% din PIB și peste. Chiar și Bulgaria, vecina noastră, are venituri fiscale de 30% din PIB, după ce a aplicat un program cu Banca Mondială pentru reducerea evaziunii fiscale la TVA, acolo unde România suferă greu, cu o evaziune fiscală socotită la 37% (gap TVA – diferența dintre ce încasează și ce ar trebui să încaseze). Cum prognozele de creștere economică pentru următorii ani sunt modeste, este imposibil ca deficitul imens al României să fie corectat din creșterea economică sau doar de aici. Planul structural 2025-2031 de reducere a deficitului bugetar anticipează creșteri ale PIB-ului potențial în medie cu puțin peste 2%, pe întreaga perioadă de corecție a deficitului. Planul nu-și propune nici creșteri mari ale veniturilor bugetare. Pentru că, pe măsură ce anii trec, veniturile de la UE, care acum completează veniturile fiscale și duc veniturile bugetare spre un 33-34% din PIB, vor fi mai mici. Dacă anul acesta vor intra în România bani de la UE echivalent a 4% din PIB, acest procent se va înjumătăți după 2026 când se va încheia PNRR. Așa că, la finalul perioadei de ajustare a deficitului, veniturile totale sunt estimate tot la 34-35% din PIB. Și atunci cu ce acoperi deficitul pentru că, din partea ANAF, mult nu se poate aștepta?
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026
-
Belgianul Xavier Piesvaux, artizanul expansiunii Mega Image pe piață, care a crescut de la 19 la 420 de magazine, a revenit în România după un deceniu pentru a cuceri din nou piața, de data asta împreună cu ProfiEveniment · 14 noiembrie 2026