România, creditată cu al doilea cel mai bun potențial verde din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Întrebarea rămâne aceeași: cât se va monta în realitate?

Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcțiune de numai 300 MW. Totuși, pe un scenariu de bază, realist, România are șanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul național de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW. Cu aceste cifre, România este a doua țară ca potențial verde din Europa Centrală și de Est (ECE), după Polonia. Cea mai importantă întrebare este cât din acest potențial se va transforma în investiții reale și câți GW rămân pe hârtie. „Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au făcut progrese majore în ceea ce privește tranziția lor energetică în ultimii ani“, arată un studiu realizat de analiștii de la EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluțiilor privind tranziția către energia regenerabilă. Potrivit EMBER, înscrierea economiilor din această zonă pe un traseu ambițios din punctul de vedere al dezvoltărilor de energie verde ar putea duce la scăderea prețului cu 29% față de o abordare prudentă, stabilită prin planurile naționale de energie verde. „Asta nu doar că ar face regiunea mult mai competitivă la nivelul UE, dar i-ar spori și securitatea din punct de vedere energetic.“