România, creditată cu al doilea cel mai bun potențial verde din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Întrebare-cheie: cât se va transforma în eoliene și solare și cât rămâne la nivel de vorbe goale?
„Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au făcut progrese majore în ceea ce privește tranziția lor energetică în ultimii ani. Regiunea acoperă circa 20% din populația UE, 15% din PIB-ul UE și 17% din cererea de energie, dar cu toate acestea reprezintă numai 7%, respectiv 12% din capacitatea UE de proiecte eoliene și solare“, arată un studiu realizat de analiștii de la EMBER, un think-tank axa…
♦ Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcțiune de numai 300 MW. Totuși, pe un scenariu de bază, realist, România are șanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul național de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW. Cu aceste cifre, România este a doua țară ca potențial verde din Europa Centrală și de Est (ECE), după Polonia. Cea mai importantă întrebare este cât din acest potențial se va transforma în investiții reale și câți GW rămân pe hârtie.
„Țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au făcut progrese majore în ceea ce privește tranziția lor energetică în ultimii ani. Regiunea acoperă circa 20% din populația UE, 15% din PIB-ul UE și 17% din cererea de energie, dar cu toate acestea reprezintă numai 7%, respectiv 12% din capacitatea UE de proiecte eoliene și solare“, arată un studiu realizat de analiștii de la EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluțiilor privind tranziția către energia regenerabilă. Potrivit acestora, înscrierea economiilor din această zonă pe un traseu ambițios din punctul de vedere al dezvoltărilor de energie verde ar putea duce la scăderea prețului cu 29% față de o abordare prudentă, stabilită prin planurile naționale de energie verde. „Asta nu doar că ar face regiunea mult mai competitivă la nivelul UE, dar i-ar spori și securitatea din punct de vedere energetic.“
Cert este că semnalele sunt foarte puternice la nivelul regiunii. Potrivit datelor Transelectrica, în acest moment există avize tehnice și contracte de racordare la rețea pentru peste 10.000 MW în proiecte de energie eoliană și solară. Dar ceea ce este și mai interesant este că sunt cereri de racordare pentru 50.000 MW, o capacitate uriașă raportată chiar la unitățile de producție pe care le are România în acest moment. Fără dubiu, România este într-o efervescență fără precedent în ceea ce privește piața de energie verde, dar mo-mentul nu este lipsit de provocări.
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026
-
Belgianul Xavier Piesvaux, artizanul expansiunii Mega Image pe piață, care a crescut de la 19 la 420 de magazine, a revenit în România după un deceniu pentru a cuceri din nou piața, de data asta împreună cu ProfiEveniment · 14 noiembrie 2026