România cu cel puțin cinci viteze

Harta investițiilor străine directe (ISD) descoperă faliile uriașe dintre județe. Unele, parte datorită norocului localizării, parte datorită investițiilor publice derulate și a universităților, au atras investitorii străini ca un magnet și s-au dezvoltat: Ilfovul a atras peste 7 mld. euro din investiții străine directe, pentru că înconjoară Bucureștiul. Clujul a atras aproape 3 mld. de euro, în vreme ce Timișul, pentru că are conexiune rapidă cu Vestul, a atras peste 5 mld. de euro din banii investitorilor străini până la final de 2022, cele mai recente date detaliate ale Băncii Naționale a României.

Pe de altă parte, o suită de județe nu s-au apropiat nici măcar de 50 mil. euro investiții străine directe în ultimii 30 de ani: Mehedinți, Vaslui sau Gorj, care a atras numai 7 mil. euro în investiții străine.

Așa a fost drumul fostelor state din blocul comunist: creșterea economică de după anii comunismului s-a făcut prin investiții străine, atrase de forța de muncă ieftină. Costul redus al forței de muncă, însă, nu a fost destul pentru multe județe din România, care au rămas mult în urmă.