România, din ce în ce mai mult la mâna piețelor externe. Datoria publică externă se apropie de 50% ca pondere în datoria externă totală de 180 mld. euro, dublă față de acum 10 ani

♦ Datoria publică externă a ajuns să însemne aproape jumătate din datoria externă totală, iar statul devine astfel din ce în ce mai dependent de ce se întâmplă pe piețele externe și de pretențiile investitorilor.

În iulie curent, datoria publică externă a ajuns la o pondere de 48,1% din totalul datoriei externe nemaiîntâlnită până acum. În 2007, anul aderării la UE, ponderea datoriei publice externe în total datorie era de 22%, în 2015 aceasta ajunsese la 34% și iat-o în iulie curent la 48%.

De la începutul anului și până în iulie, datoria externă totală a crescut cu 10 miliarde de euro, până la 180 mld. euro. Și toată această datorie externă nouă este a statului pentru că datoria publică externă, așa cum este ea reflectată la BNR, a crescut de la 76,9 mld. euro, în decembrie 2023 la 86,9 mld. euro în iulie 2024 (adică fix 10 mld. euro). În total, Finanțele au luat în acest an de pe piețele externe 11,2 mld. euro, în trei emisiuni de titluri (ianuarie, februarie și mai) în euro și dolari. Dar Finanțele s-au împrumutat cu mult mai mult și au luat din piața internă și externă 78,8 mld. lei (15,7 mld. euro) în doar primele patru luni din an. Iar programul de împrumuturi nu este nici la jumătate pentru că necesarul de finanțare revizuit (după ce Finanțele și-au dat seama că nu se pot încadra în ținta de deficit bugetar inițială de 5% din PIB și nici nu vor avea creșterea economică de 3,4%, anticipată în legea bugetului) este de 217 mld. lei (43 mld. euro).