România dispune de un lux pe care nu multe alte state îl au: resurse energetice. Cum transferă aceste avantaje spre consumator?

♦ Tranziția energetică nu are o rețetă unică și fiecare țară ar trebui să își asigure securitatea energetică, iar în acest context România dispune de un lux pe care nu multe alte state îl au, respectiv abilitatea de a avea siguranță energetică, atât pe gaz, cât și în ceea ce privește energia regenerabilă, a spus Mark Beacom, CEO BSOG, general manager BSOG Energy, în cadrul conferinței ZF Power Summit 2025. 

Tranziția energetică ră­mâne un subiect sensibil la nivel european, dar și local, în condițiile în care atingerea țintelor de sustenabilitate propuse de UE vine la pachet cu costuri crescute pentru companii, prețuri mai mari la energie și o competitivitate a industriei euro­pene în fața concurenților globali. 

În particular, România s-a confruntat în ultimele luni cu prețuri mari la energie, în pofida resurselor de care dispune. „Este o tragedie absolută că România plătește atât de mult pentru gaze, cu 20 de euro mai mult decât plătesc alți europeni. Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, dar are loc din două motive. Unul este faptul că nu există suficientă aprovizionare pentru a satisface cererea. În al doilea rând, conectivitatea cu România este atât de slabă, încât devine foarte dificil când încerci să imporți, deci prețurile cresc. Ideal ar fi să lăsăm România să își dezvolte resursele pe care le are“, a mai spus Mark Beacom. Opinia lui rezonează cu cea a ministrului energiei, Sebastian Burduja, care a declarat în cadrul conferinței că România trebuie să crească masiv producția de energie electrică și gaze, planurile de investiții din 2025 indicând o capacitate suplimentară de 2.500 MW, dublu față de nivelul din 2024, fără să fie incluși prosumatorii. „Cred că a fost o eroare că am închis peste 7.000 MW producție în bandă, mai ales cărbune, dar și gaze“, a mai spus ministrul.