România, în topul statelor europene ca locuri de muncă formate de industria solară. Care este însă planul B după ce trece febra șantierului verde? Aflați la ZF Power Summit 2026, 23-25 februarie

♦ În România, peste 62.000 de locuri de muncă sunt generate de parcurile solare. Întrebarea-cheie: câte din aceste joburi mai rămân după ce febra instalărilor trece? Ce punem în loc? Soluțiile se discută la ZF Power Summit 2026, 23-25 februarie.

„Potrivit SolarPower Europe (2025), numărul locurilor de muncă în sectorul energiei solare din Uniunea Europeană a crescut la aproximativ 865.000 în 2024 (cu 5 % mai mult față de 2023). Implementarea a reprezentat 86 % din locurile de muncă, 7,7 % au fost în O&M (operare și mentenanță), 4,7 % în producție și 1,6 % în dezafectare și reciclare. Analizând fiecare țară în parte, SolarPower Europe estimează că Germania (127.085) a rămas cel mai mare angajator, urmată de Spania (122.793), Italia (100.928) și Polonia (89.895). Franța (65.975), România (62.145) și Ungaria (46.587) s-au clasat, de asemenea, printre piețele de top. IRENA estimează numărul de locuri de muncă în sectorul energiei solare fotovoltaice în Uniunea Europeană la 764.400, pe baza unei combinații de rapoarte naționale și regionale și a calculelor factorului de ocupare a forței de muncă”, arată studiul Renewable Energy and Jobs 2025, realizat de IRENA (International Renewable Energy Agency). 

Dar structura locurilor de muncă, unde 86% sunt practic în zona de șantier, indică o vulnerabilitate. Ce se va întâmpla atunci când febra șantierelor va trece? Care este planul B pentru a face din valul regenerabilelor un domeniu de creștere constantă? Aflăm la ZF Power Summit 2026, 23-25 februarie.