România a pierdut 15% din capacitatea de producție a energiei în perioada 2011-2022. S-au închis multe dintre centralele pe cărbuni și s-au montat circa 4.600 MW de centrale eoliene și solare, dar oricum nu cât s-a scos din funcțiune

România, țara cu mixul energetic invidiat de toți, a ajuns să importe masiv energie pentru a-și acoperi consumul mărit de caniculă și să-și îndemne cetățenii să folosească prudent aparatele de aer condiționat. Cum s-a ajuns aici? Statisticile europene arată însă că în ciuda explicațiilor tehnice avansate în ultimele zile privind creșterea prețului la energie, în realitate cel mai important factor în această evoluție este lipsa investițiilor. România face astfel un caz separat la nivel european în contextul în care în perioada 2011-2022 țara a pierdut 15% din capacitatea de producție a energiei.

S-au închis multe dintre centralele pe cărbuni și s-au montat circa 4.600 MW de centrale eoliene și solare, dar oricum nu cât s-a scos din funcțiune.

La polul opus, Grecia și-a crescut cu 46% capacitatea de producție, Germania cu 43%, Polonia cu 23%. Unde se văd aceste evoluții? În preț.