România are în sfârșit un proiect de strategie pe hidrogen: costul de implementare pentru 2030 este de 10,4 mld. euro. Este prevăzută creșterea producției cu aproape 50% pentru care trebuie circa 8.000 MW noi în regenerabile

♦ Dincolo de documentare și definirea obiectivelor trebuie să ținem cont de resursa umană necesară, componentă fără de care implementarea proiectului este cel puțin fantezistă, atrag atenția specialiștii din domeniul hidrogenului.

Pe 31 mai, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică primul proiect de Strategie Națională a Hidrogenului pe care îl vede România, în contextul în care la nivel european, în ciuda tuturor semnelor de întrebare ridicate de comunitatea energeticienilor, hidrogenul este văzut ca un vector esențial în procesul de tranziție energetică. Realizat alături de consultanții de la Horváth, proiectul Strategiei Naționale a Hidrogenului 2030 analizează stadiul dezvoltării industriei în acest moment și trasează liniile principale de dezvoltare până la finalul acestei decade.

„Pe baza datelor furnizate de marii producători/consumatori din industriile locale, care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrășăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureș, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galați, Linde Gaz, OMV Petrom, Oțel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producție totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021“, se arată în proiectul de strategie. În România, majoritatea hidrogenului este produs prin reformarea metanului cu abur, reformare catalitică și, într-o mult mai mică măsură, prin electroliza apei și consumat în cadrul proceselor industriale necesare producției. Până la finalul acestei decade însă, producția hidrogenului ar trebui să se realizeze prin procesul de electroliză alimentat în cea mai mare parte cu energie verde.