Șantierul dezvoltării României

Ce alegem ca viziune de dezvoltare? Continuarea proiectelor mici sau integrarea lor într-un singur proiect național de dezvoltare a României?

Sunt 40.000 de proiecte de investiții publice începute și neterminate în România. Unele începute încă din anii 70, dar în continuare neterminate. Așa cum se anunță, alte “șantiere” sunt pe cale să primească atenția noastră în 2013: modificarea Constituției, reorganizarea administrativă, legea electorală, legea sănătății, legea educației, salarizarea în sectorul public, finalizarea acordului cu FMI și negocierea altuia, adoptarea euro, intrarea în spațiul Schengen, lupta împotriva evaziunii fiscale, exploatarea gazelor de șist. Și multe altele. Nu degeaba suntem țara meșterului Manole!

Ce ar putea aduce 2013 în această inflație de șantiere? În opinia mea, nimic nu ar fi mai așteptat și mai necesar decât un principiu ordonator în eforturile de tot felul de dezvoltare a României. Un principiu ordonator care să dea naștere unui alt model de dezvoltare, ce va conduce la integrarea noastră de facto în lumea Vestului. E bine că ajungem la PIB-ul din 2008. Trebuie să ne uităm însă și la nivelul de investiții, la puterea de cumpărare, la creditarea economiei, chiar și la lecțiile învățate în perioada de creștere economică, cu prea puțină dezvoltare, cu prea multă polarizare, sărăcie și excludere socială (în 2008, 66% dintre români nu simțeau efectele creșterii economice). Afirmarea unui model de dezvoltare pentru România trebuie să devină mult mai concretă, mai palpabilă și dezbaterea din Parlament a bugetului pentru 2013 este cea mai bună oportunitate. Prea mult în ultimii ani s-au anunțat reforme fără ca ele să aibă în spatele lor mai mult decât un calcul sau un ifos politic – mai puteți număra câte reforme, anunțate de Băsescu și de guvernele sale, care au murit în paginile ziarelor sau în platourile televiziunilor de știri? În timp ce la noi se vorbea, vecinii noștri au acționat, astfel încât Bulgaria aproape a finalizat aderarea la OECD, a crescut la 40% veniturile prin reforma masivă la administrațiile financiare și în vămi și apoi au scăzut taxele la 10%. Și ne mirăm că din ce în ce mai mulți români aleg să-și înregistreze firmele și mașinile acolo.