Schimbarea „pe hârtie“ a unei relații istorice de 45 de ani: cum a dispărut complet Rusia din ecuația importurilor de gaze ale României și a fost înlocuită de Bulgaria? „Molecula este tot rusească“

♦ Anul 2022, cel care a marcat debutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, este ultimul în care Rusia figurează oficial ca sursă pentru importurile de gaze ale României ♦ Acum, locul Rusiei, cel puțin din punctul de vedere al cantităților, este jucat „pe hârtie“ de Bulgaria, care se profilează ca un hub regional important pe piața tranzitului de gaze, ajutată de SUA ♦ Oficial, nu se cunoaște exact sursa gazului care ajunge în România via Bulgaria, dar neoficial oamenii din domeniu spun că se simte „miros de vodcă“ ♦ În esență, o piață care oricum era destul de opacă a devenit acum și mai greu de urmărit.

Datele solicitate de ZF de la INS arată cum s-a transfor­mat în anii de după izbucnirea războiu­lui din Ucraina una dintre cele mai importante relații comerciale pe care le avea România, cea privind importurile de gaze din Rusia.

Dacă în 2021 România a adus 2,8 miliarde de metri cubi din Rusia, în 2022 cantitățile au ajuns la 370 de mili­oane de metri cubi, pen­tru ca în 2023 Rusia să dispară com­plet din statisticile României pri­vind importurile de gaze. Pe de altă parte, încet-încet locul Rusiei a fost luat în statistici de Bulgaria, dar ceea ce este foarte important de su­bli­niat este că sursa gazului nu este Bulgaria, aceas­ta fiind doar țara de tranzit. Dacă în 2021, prin Bulgaria, România a adus 0,67 miliarde de me­tri cubi de gaze, în 2023 cantită­țile au ajuns la 2,59 de miliarde de metri cubi de gaze. Pe scurt, Bulga­ria preia acum rolul pe care îl avea Ucraina în tranzitul de gaze, dar în esență, gazul este același, molecula vine tot din Rusia.