Ce schimbări aduce noul Cod silvic, recent adoptat de guvern: se introduce Registrul forestier național și dreptul statului de a interveni pe terenurile private abandonate, dar lipsesc reforma administrării silvice și sancțiunile pentru acte de corupție

♦ „Așteptările în privința Codului silvic au fost foarte mari și faptul că există destul de multe nemulțumiri este o consecință a acestor așteptări. Modul de reglementare arată că au primat interesele administrației silvice, ca principal factor interesat“, spune Laura Bouriaud, profesor universitar la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, doctor în Științe forestiere.

Proiectul noului Cod sil­vic, a­doptat pe 21 martie în ședință de guvern și înaintat parla­mentului, a stârnit ne­mul­țumiri printre specialiș­tii în domeniu, unii dintre cei impli­cați în elaborarea sa invocând faptul că nu au fost luate în considerare pro­punerile făcute.

Specialiștii spun că pro­iec­tul de Cod silvic este un pas înainte pen­tru sectorul forestier, rezolvând unele pro­ble­me din domeniu, deși are și unele lacune. „De exemplu, se introduc mecanisme care permit asigurarea continuită­ții pădurii și gestionarea pădurilor pentru care nu s-a iden­ti­ficat proprietarul (succesiuni nerezolvate, litigii), inclusiv prin rea­lizarea lucrărilor de reîmpădurire, ceea ce este o inovație juridică deoarece se creează garanțiile necesare pentru ca statul să intervină cu lucrări pe un teren din domeniul privat, fără a aduce atingere proprietății pri­vate“, explică Laura Bouriaud, profesor universitar la Universi­tatea Ștefan cel Mare din Suceava, doctor în Științe forestiere.