Semnale de alarmă puternice pentru economia Turciei

După ani de creștere alimentată de credit și consum, nivelul creditelor neperformante și al falimentelor este în creștere în Turcia, punând băncile sub presiune și scoțând la lumină starea fragilă a economiei reale, scrie Reuters. Situația riscă să ducă la scăderea popularității partidului AKP aflat la guvernare. Finanțarea Turciei este soluția găsită de Uniunea Europeană și de Ankara pentru rezolvarea crizei refugiaților. În primul deceniu în care s-a aflat la putere, AKP, fondat de președintele Tayyip Erdogan, și-a clădit reputația pe creșterea avuției Turciei, avansul puternic al veniturilor și construirea de noi drumuri, spitale și aeroporturi.  Acum, însă, Erdogan nu va mai putea probabil să se bazeze pe prosperitatea în creștere a Turciei pentru a câștiga susținere. Creșterea este de așteptat să se tempereze la 3,5% în acest an, a anunțat Banca Mondială săptămâna trecută, cu mult sub vârfurile de aproape două cifre de la începutul domniei AKP. O scădere puternică a sectorului turismului și turbulențele din sud-estul țării își spun la rândul lor cuvântul. Investitorii străini sunt prudenți, iar băncile sunt din ce în ce mai reticente în a da noi credite, punând sub presiune cele mai îndatorate firme. Până în acest an, 240 de companii au solicitat protecție temporară împotriva creditorilor, un nivel aproape egal cu cel înregistrat în tot anul 2015. Erdogan a creat AKP în contextul în care Turcia aluneca în criză în 2001. Partidul a câștigat din ce în ce mai multe voturi în trei alegeri parlamentare succesive în condițiile unei creșteri puternice a veniturilor, câștigând susținere din partea unei clase de industrialiști cu business-uri înfloritoare.

Guvernul s-a angajat la reforme menite să crească productivitatea și investiții în industrie, însă mulți economiști spun că acestea sunt implementate prea lent.

“Declinul profiturilor companiilor arată că trebuie să luăm noi măsuri. Acesta nu poate fi pus doar pe seama unor factori circumstanțiali, ci și structurali”, a declarat recent ministrul turc de finanțe Naci Agbal.

Banca centrală, al cărei nou guvernator a fost desemnat luna trecută, ar putea resimți la rândul său presiuni în creștere. Erdogan susține de mult necesitatea unor rate ale dobânzii mai scăzute pentru impulsionarea creșterii în pofida inflației, punând pe jar piețele financiare preocupate de independența politicii monetare.