Semne ale traiului pe datorie în unele țări dezvoltate. Cazul României

Ceea ce se întâmplă în întreaga lume în prezent are cauze multiple și multe dintre aceste cauze nu sunt noi. Una dintre acestea s-ar putea numi eufemistic „traiul pe datorie”. Într-un limbaj rural, acest termen poate fi ușor tradus și asimilat cu „traiul pe caiet”, expresie atât de mult frecventată în lumea satelor din țara noastră. Marea majoritate a țărilor lumii, începând cu țările dezvoltate cum ar fi SUA, Japonia, Marea Britanie, Franța și altele, trăiesc pe datorie de mulți ani. Există însă o diferența între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare sau țările cu economii emergente.

Primul grup de țări are încă o capacitate mai mare de a rambursa/reînnoi datoriile contractate pe plan extern la termenele contractuale datorită PIB-urilor (Produsul Intern Brut) și rezervelor internaționale mult superioare unei țări ca România. Mai mult, unele dintre aceste țări fac parte din uniuni monetare cum este cazul celor din zona EURO, care zonă are în spate o puternică bancă centrală și anume Banca Centrală Europeană (BCE). Până în ultimii ani, aceste țări au beneficiat de stabilitate politica relativ bună, deși lucrurile s-au deteriorat semnificativ după ianuarie 2025 când noua Administrație americană a preluat controlul. Se poate spune că haosul geo-politic, războaiele din Ucraina (agresiune a Federației Ruse începută încă din februarie 2022 și fără previziuni certe de încheiere, deși este mediată de SUA) și Iran (2026) și inflația persistentă au condus la creștere gradului de nemulțumire a populațiilor din țările respective. De asemenea, prețul petrolului a crescut evident mai mult după începerea ostilităților în Iran, dar trebuie menționat că Europa a început să simtă efectul după 2022 când petrolul și gazele rusești nu au mai fost acceptate. În schimb s-a importat această marfă la un cost dublu din surse americane, norvegiene și altele. Acest lucru a dus la majorarea prețurilor de la stațiile de benzină si la o inflație generala/persistentă, spre nemulțumirea populației.

Aceste nemulțumiri sunt evident semne ale politicilor utilizate ani de-a rândul de unele țări dezvoltate de a trai pe datorie. Atunci când se încearcă punerea în ordine a situației finanțelor publice, demonstrațiile și protestele sunt inevitabile. Sunt multe situații în care aveam de-a face cu adevărate “paralizii politice” în care politicienii nu au curajul sau, pur și simplu, nu pot să introducă măsuri de austeritate financiară sau bugetară știind foarte bine care vor fi consecințele sociale ale unor astfel de măsuri. Unele dintre aceste convulsii, de obicei pașnice, au început în ultima vreme să ia chiar și forme violente. Cazul Franței, unde demonstrațiile studenților nemulțumiți inițial de condițiile de educație, au degenerat în jefuiri de magazine, incendieri de mașini etc., este cel mai ilustrativ din acest punct de vedere.