Semne rele de la creditarea corporate, în contextul dobânzilor mari și al declinului veniturilor: soldul creditelor corporate în lei a crescut cu doar 9 mld. lei în 2023, firmele restructurând mai mult datorii vechi, în loc să ia mai multe credite noi

♦ „Într-adevăr, în anul 2023 o bună parte din creditare a fost de fapt o restructurare sub diverse forme a datoriilor vechi. Creșterea dobânzilor și dinamica economiei au fost factorii decisivi care au imprimat această evoluție a creditării. Multe companii care aveau deja contractate credite în anii anteriori au fost surprinse de creșterea semnificativă a dobânzilor și au început să se confrunte cu dificultăți în rambursare: este un lucru să plătești lunar rate de 500.000 de lei la bancă și cu totul altul să ai obligații de 1 mil. lei pe lună ca urmare a creșterii dobânzilor. Primul pas în astfel de situații este de a încerca restructurarea datoriilor prin refinanțări, reeșalonări etc., ceea ce explică diferența observată între cifrele privind creditele noi și evoluția soldului creditelor“, a explicat analistul Aurelian Dochia pentru ZF.

Soldul creditelor corporate în lei a ajuns la circa 112  mld. lei la final de 2023, creșterea stocului față de nivelul de la sfârșitul anului 2022 fiind de doar 9 mld. lei. Aceste 9 mld. lei sunt de fapt creditele „efectiv“ noi acordate firmelor de băncile de pe piața românească anul trecut, care reprezintă mai puțin de o cincime din toate creditele corporate în lei care figurează ca fiind noi în statisticile BNR.

Din datele băncii centrale reiese că împrumuturile corporate noi în lei din tot anul 2023 au fost de aproape 43 mld. lei, cel mai mare nivel din ultimii 15 ani, în creștere cu 11% față de 2022. Dar, cea mai mare parte din aceste credite corporate în lei care figurează ca fiind noi în statistici, adică în jur de 80%, au fost de fapt rosto­go­liri / re­finan­țări / rescadențări. Concret, diferența dintre creditele noi în lei din 2023, de 43 mld. lei, și 9 mld. lei, cât a fost creșterea soldului din 2023 vs. sold 2022, adică 34 mld. lei ar reprezenta de fapt rostogoliri de finanțări/refinanțări/rescadențări, și nu credite efectiv noi luate de alte firme.