Știri pe scurt din business internațional

Statele europene au început să discute despre ce persoane vor sancționa printre altele prin refuzul acordării vizelor sau activelor pentru că „sunt responsabile de acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei” în contextul invaziei militare rusești a Crimeei. Diplomații spun însă că lista nu-l va include prea curând pe președintele Rusiei Vladimir Putin și nici pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, scrie EUobserver. Unele documente arată că printre primii sancționați vor fi cei care formează mâna executivă a lui Putin. Observatorii evenimentelor din Crimeea spun că oficialii ruși care pot fi cel mai strâns asociați cu operațiunile militare de pe teritoriul Ucrainei sunt Aleksander Bortnikov, șeful serviciilor de spionaj, Serghei Glaziev, consilier de top al lui Putin, Serghei Ivanov, secretar de stat, Nikolai Patrușev, șeful consiliului de securitate, Serghei Șoigu, ministrul apărării, Vladislav Surkov, consilier al lui Putin, și Aleksander Vikto, comandantul Flotei Rusești din Marea Neagră, staționată în Crimeea. Bogdan Cojocaru

Comisia Europeană a aprobat joi un proiect de înăsprire a regulilor referitoare la plata bonusurilor bancherilor, astfel încât aceștia să suporte consecințele în cazul scăderii performanțelor instituțiilor financiare, scrie Bloomberg. Propunerile stipulează ca obligațiunile incluse în bonusurile acordate bancherilor să fie convertite în acțiuni ordinare ale băncii sau valoarea acestor obligațiuni să fie revizuită în scădere, dacă banca are dificultăți. „Condițiile au rolul să asigure că aceste obligațiuni reflectă situația financiară a băncii“, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Potrivit propunerilor CE, băncile din UE trebuie să plătească jumătate din bonusuri sub altă formă decât în numerar, pentru a le condiționa de performanțele pe termen lung ale băncilor. O altă regulă este ca bonusurile să nu depășească dublul salariului fix. Alte măsuri includ reguli de calculare a riscurilor implicate de fluctuațiile pieței, în prețul contractelor derivate, și recomandări privind legătura între capital și tratamentul în contabilitate al obligațiunilor garantate. Anca Dumitrescu

Capacitatea nucleară instalată la nivel mondial ar putea crește cu 26% până în 2030, în pofida accidentului din 2011, de la Fukushima, Japonia, și a politicilor unor state de a renunța la energia nucleară, scrie Le Monde, care citează un studiu al firmei de consultanță Roland Berger Strategy Consultants. China conduce clasamentul numărului de reactoare care ar putea fi construite până în 2030, cu 56 de unități, locul doi revenind Rusiei (16 unități) și trei Indiei (10). În prezent China are în construcție 28 de reactoare, Rusia zece, iar India șase. Deși mai multe țări, cum ar fi Germania, Italia și Elveția, au hotărât să renunțe la centralele nucleare pe termen scurt sau lung, în lume sunt în construcție 72 de unități în total. În Europa, printre țările care intenționează să construiască centrale nucleare sunt Polonia, Ungaria și Bulgaria. Analiza arată că parcul de reactoare instalate nu a scăzut decât cu 9 unități din 2011 până în prezent. Daniela Stoican