„Sunt mai îngrijorat de ce se întâmplă după COVID decât de ce se petrece în timpul pandemiei.“ Criza economică și inflația care-i urmează acutizează sărăcia, nesiguranța alimentară și energetică

Ulei, zahăr, făină. Produsele de bază din cămara săracului s-au scumpit în diverse regiuni ale globului, inclusiv în Europa, din cauza anomaliilor create de condițiile meteo extreme, pandemie și de apetitul marilor consumatori. În țările mari occidentale a început să crească nesiguranța alimentară pentru prima dată în ultimii șapte ani, la acest lucru contribuind și nesiguranța veniturilor în condiții de criză economică. Iar odată cu scumpirea gazelor naturale și a emisiilor de carbon, cresc temerile că pe oamenii cu venituri mici va apăsa tot mai greu și sărăcia energetică. Ar ajuta dacă asigurările marilor bănci centrale că actualul val de inflație se va sparge s-ar adeveri. Însă crește numărul celor care văd semne că majorările de prețuri vor persista.

În țări ca Italia și SUA, la problema nesiguranței alimentare se încearcă o rezolvare prin băncile de alimente, după cum scrie Financial Times. În Italia, numărul de oameni care trăiesc în sărăcie a crescut cu 22% în 2020 față de anul anterior, la 5,6 milioane. Adică unu din zece italieni trăiește sub pragul sărăciei, potrivit calculelor statistice oficiale.

Un rezultat este creșterea rolului ONG-urilor precum asociațiile caritabile și băncile de alimente în timpul pandemiei, spune Lawrence Haddad, CEO al Alianței Globale pentru Îmbunătățirea Nutriției.