Sunt prea multe bănci în România?
În ultimul timp, vocea unor bancheri a adus în prim-plan ideea faptului că în România sunt prea multe bănci în comparație cu dimensiunea pieței autohtone. Scenariile date de aceștia privind soarta băncilor din sistem sunt diverse: de la exit-uri de pe piață și achiziții și fuziuni până la consolidări prin intermediul fondurilor de investiții. În acest context, care este soluția optimă pentru Româ…
În ultimul timp, vocea unor bancheri a adus în prim-plan ideea faptului că în România sunt prea multe bănci în comparație cu dimensiunea pieței autohtone. Scenariile date de aceștia privind soarta băncilor din sistem sunt diverse: de la exit-uri de pe piață și achiziții și fuziuni până la consolidări prin intermediul fondurilor de investiții. În acest context, care este soluția optimă pentru România, astfel încât economia și banking-ul să aibă o creștere sustenabilă în viitor?
Băncile la momentul actual sunt prinse ca într-un clește, având lichidități abundente, dar în același timp și una dintre cele mai mari rate ale creditelor neperformante din regiune. Aspectul din urmă împiedică bancherii în a relua creditarea, în special pe segmentul IMM și start-up. Însă credem că problema de fond este alta. Într-adevăr, putem spune că sunt prea multe bănci în România, dar nu comparativ cu puterea de absorbție a pieței, ci pornind de la modul în care se adresează acesteia. Cei care susțin că există un număr prea mare de bănci, majoritatea aparțin băncilor mari din țară și, dintr-un anume punct de vedere, au dreptate: sunt prea multe bănci mari universale (sau care vor să devină mari), care fac același lucru și care nu reușesc să resusciteze piața prin ceea ce oferă. Poate că actuala structură a sistemului bancar și a gamei de produse și servicii nu este compatibilă cu caracteristicile pieței bancare actuale din România! Poate că băncile din România trebuie să se reinventeze și să devină mai ingenioase, mai dinamice și mai aproape de nevoile clientelei! Poate că trebuie să stimuleze noi nevoi de produse și servicii financiar-bancare! De asemenea, nu trebuie scăpat din vedere că un client cât mai educat este un client mult mai valoros pentru bancă, pentru că acesta va fi mai înclinat să consume produsele și serviciile acesteia. Poate că ideea cotelor de piață cât mai mari ar trebui să fie abandonată, iar băncile să se concentreze pe o creștere pe verticală în mod intensiv! Astfel, conceptul de „bancă a casei” ar trebui să devină obiectiv strategic pentru bancă, atât în ceea ce privește clientul de retail, cât și cel de corporate. La vreme de restriște, relația bancă-client se impune a fi cât mai apropiată, ambele părți fiind nevoite să înțealegă că numai împreună pot merge mai departe cu succes! Oare nu ar fi de luat în seamă o reajustare a ofertei de produse și servicii bancare care să se muleze mai bine pe profilul clienților și o abordare proactivă de către bănci a acestora? Oare băncile autohtone nu ar trebui să-și reconsidere obiectivele strategice, focalizându-se doar pe anumite segmente de piață? Unele dintre ele au înțeles deja aceste realități și au pornit la drum cu produse din ce în ce mai inovatoare și orientate către anumite domenii de activitate, cum ar fi agricultura, domeniul medical, IT etc.
Însă, compatibilitatea sistemului bancar românesc cu piața trebuie văzută atât la nivel micro, cât și macro. Legislația financiar-bancară autohtonă permite funcționarea următoarelor tipuri de instituții: bănci (comerciale); organizații cooperatiste de credit; bănci de economisire și creditare în domeniul locativ; bănci de credit ipotecar; instituții emitente de monedă electronică; instituții de plată și instituții financiare nebancare. Fiecare dintre entitățile enumerate mai sus se adresează într-un anumit fel clienților, prin prisma reglementărilor și normelor interne. Ponderea covârșitoare o au băncile comerciale din punctul de vedere al cotelor de piață. Unele dintre ele sau băncile-mamă ale lor dețin participații în rândul celorlalte tipuri de instituții, în special în cadrul IFN-urilor, ceea ce le fac să fie mai adaptate la condițiile pieței. De asemenea, nu găsim nicio bancă ipotecară în peisajul bancar național și avem doar o rețea de cooperative de credit cu un număr relativ redus de membre afiliate. Oare, una dintre soluții nu ar fi chiar dezvoltarea și adaptarea sistemului bancar românesc prin constituirea prin participații de către băncile comerciale de noi entități mai bine adaptate pieței, iar ele să se concentreze doar pe anumite segmente de piață?
-
Turbomecanica își crește profitul cu 81% în primele nouă luni, la 7,8 mil. lei, dar raportează venituri totale în scădere, sub cele bugetate. Rezultatul net mai mare vine pe fondul cheltuielilor mai mici: compania a renunțat la 130 de angajați în ultimul anBurse - Fonduri mutuale · 13 noiembrie 2026
-
Bursă. Ziarul Financiar a făcut pe baza informațiilor publice o radiografie a proiectului Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic în plină derulare din România, care va dubla din 2027 producția de gaze a României. Focusul a fost mai ales pe partea de contractare. Ce se știe în acest moment?Burse - Fonduri mutuale · 13 noiembrie 2026
-
Pană globală la Microsoft: Outlook, Teams și Copilot au căzut, afectând companii și instituții guvernamentale din întreaga lume. Peste 130.000 de utilizatori au raportat problemeEveniment · 13 noiembrie 2026