Țările din regiune cel mai expuse la creșterea prețurilor energiei din cauza conflictului din Golf sunt Ungaria și România. Pe frontul valutar, cea mai vulnerabilă este Ungaria. Însă România are dezavantajul că războiul a prins-o cu cea mai puternică infl

În prima săptămână de război în Orientul Mijlociu, cotațiile petrolului Brent, refe­rința pentru piața internațională, inclusiv pentru cea europeană, au crescut de la 72 de dolari pe baril la aproape 90 de dolari pe baril. Prețul gazelor naturale aproape că s-a dublat pe piețele europene. În Europa de Est, carburanții s-au scumpit fără ca guvernele să se grăbească să implementeze mecanisme de control. Pentru est-europeni, războiul din Golful Persic se simte în primul rând la pompă.

Teama este că se va simți și în facturile la energie. Amintirea crizei și a valului istoric de inflație care a urmat întreruperii livrării de gaze rusești este vie. România nu și-a revenit nici până acum, având cea mai ridicată inflație din UE și cele mai mari dobânzi din regiune. Ana­liștii și autoritățile asigură că o criză cu forța celei anterioare nu se va repeta. Europa și regi­u­nea sunt mai bine pregătite pentru atenuarea șocurilor energetice.

Însă războiul din Iran și efectele sale au prins economiile est-europene pe poziții dife­rite. Unele stau mai bine, altele mai prost. Ungaria și România stagnează, cu presiunile inflaționiste încă ridicate. Cehia și mai ales Polonia defilează. Logic, o economie mai puternică, mai plină de viață, va suporta orice criză mai bine.