The Wall Street Journal despre intențiile Rusiei: Următoarea e Moldova?

Publicația americană de business The Wall Street Journal, una dintre cele mai puternice voci ale capitalismului, sugerează într-un articol că următorul pas al președintelui rus Vladimir Putin ar putea fi, după modelul Crimeea, anexarea Transnistriei, regiune separatistă și parte a Republicii Moldova, și realizarea unui „coridor“ care leagă Crimeea de Transnistria și cuprinde Odesa, cel mai mare port la Marea Neagră din Ucraina.

Numărul trupelor rusești concentrate la granița de est a Ucrainei crește, iar cei circa 50.000 de militari ruși ascund echipament și își fac provizii de mâncare și de piese de schimb. Cu alte cuvinte, aceștia se comportă ca și când s-ar pregăti de o invazie, scrie WSJ.

Cei 25.000 de militari ruși din Crimeea, inclusiv forțele speciale de elită aduse aici pe parcursul ultimei luni, își creează baze militare pe coasta sudică după dezarmarea forțelor militare ucrainene de acolo. În partea de sud-vest, în regiunea separatistă Transnistria, cei 1.500 de militari ruși din Regimentul 179 de Infanterie Motorizată au fost aprovizionați cu arme în ultimele săptămâni. Acestora li s-au alăturat alți aproximativ 800 de militari din  trupe de comando, potrivit oficialilor ucraineni.

În total, la granițele Ucrainei sunt mobilizați 100.000 de militari ruși, a afirmat Andri Parubi, președintele Consiliului Suprem de Apărare de la Kiev.
Cel mai mare trofeu pentru Putin ar fi estul intens populat al Ucrainei, partea cea mai industrializată a țării. Creșterea forțelor militare rusești în regiune nu este neapărat preludiul unei invazii. Agitarea ostentativă în vânt a sabiei este un mod de a submina guvernul de tranziție al Ucrainei și de a influența deciziile politice ale Kievului, potrivit WSJ.

Putin ar putea avea în vedere un alt front în sud și sud-vest. Transnistria este o enclavă-apendice cu o populație de o jumătate de milion de oameni, în majoritate etnici ruși. Regiunea și-a declarat independența de Moldova în 1990, înainte de destrămarea Uniunii Sovietice. Trupele rusești de menținere a „păcii“ au intrat în Transnistria după conflictul armat al regiunii separatiste cu Moldova în 1992 și sunt încă acolo. Ca și în cazul regiunilor Abhazia și Osetia de Sud, situația din Transnistria s-a transformat într-un așa-numit conflict înghețat prin care Moscova poate exercita presiuni asupra Moldovei, o fostă mică republică sovietică, acum cea mai săracă țară din Europa.

Ca și Ucraina, Moldova vrea să se apropie politic și economic de Uniunea Europeană, evitând alternativa Rusiei, Uniunea Euroasiatică.

Anul trecut, Putin a interzis importurile de vin moldovenesc pentru a forța Moldova să nu semneze acordul de asociere și comerț liber cu UE, însă guvernul de la Chișinău a ales calea europeană și a semnat acordul în noiembrie. Moldovenii se tem că prețul pe care îl vor plăti ar putea fi o divizare teritorială pe model ucrainean.

Transnistria a decis printr-un referendum în 2006 să ceară alipirea la Rusia, iar luna aceasta liderii de la Tiraspol au reînnoit acest mesaj. Rusia nu a dat curs cererii însă a organizat recent exerciții militare în regiune.

O altă enclavă minoritară în Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia, cu populație majoritar pro-rusă, a organizat un referendum pe 2 februarie pe modelul celui din Crimeea prin care s-a cerut independența regiunii dacă Moldova va adera la UE. În ambele cazuri, Rusia ar putea folosi forța pentru a rupe aceste regiuni de Moldova.

Ucrainenii se mai tem de un scenariu. Capitala Transnistriei, Tiraspol, este lângă Odesa, oraș-port ucrainean fondat de Ecaterina cea Mare, aflat la circa 483 kilometri de Crimeea. În regiunile ucrainene care se învecinează cu Marea Negră trăiesc mulți vorbitori de limba rusă. După anexarea Crimeei, Putin ar putea să își revendice acest „coridor“ pentru a lega Crimeea de Transnistria.

Casa Albă a anunțat că Putin l-a sunat pe președintele american Barack Obama pentru o discuție privind o soluție diplomatică la escaladarea tensiunilor, dar nu este clar dacă rușii au făcut concesii sau au oferit ultimatumuri, conchide WSJ.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.04.2014