Tot mai multe companii germane se lasă cu bună știință pradă dependenței de cumpărătorii chinezi și de bunăvoința Beijingului, deși se înmulțesc avertismentele că marea putere asiatică le va folosi ca scut

În toamna anului 1984, cancelarul Germaniei Helmut Kohl ateriza în China cu o misiune istorică: punerea pietrei de temelie pentru prima fabrică chineză a constructorului auto fanion Volkswagen. Intenția cancelarului era de a oferi industriei germane ceea ce el credea că va fi oportunitatea de a profita de efortul „de 100 de ani de modernizare“ a economiei chineze. Ajuns acasă, Kohl le-a spus parlamentarilor că el și liderii chinezi s-au angajat să clădească „un parteneriat stabil, de durată“. Viziunea sa s-a adeverit cu timpul, convin­gând o generație de politicieni și oameni de afaceri că piața chineză este cheia prosperității de durată a Germaniei, scrie Politico.

Iar de prosperitatea Germaniei depinde bună-starea unei părți considerabile din Europa.

Ceea ce politicienii și oamenii de afaceri au omis să ia în considerare atunci este ce vor face dacă Beijingul se va folosi de această cheie pentru a-i ține captivi într-o relație economică din care nu mai pot scăpa. În prezent, când multe companii germane depind de cererea din China pentru a-și crește afacerile sau pur și simplu pentru a supraviețui pandemiei și recesiunii globale, această omisiune a dat locul îngrijorilor că Germania a devenit prea depenentă de China, iar Beijingul profită de acest lucru pentru a influența deciziile politice în plin război global pentru cât mai multă influență comercială.