Transformarea sistemului de producție de energie: cum ajungi de la 21 de producători de energie mari, convenționali, la peste 200.000 de producători, inclusiv prosumatori, și ai mai puțină energie livrată într-un sistem mai fragil. Ce este de făcut?

♦ Indicatorul care vorbește cel mai bine despre schimbarea profundă a sistemului energetic național este evoluția numărului de producători de energie ♦ Dacă în 2009, în zorii primului val de energie verde, România avea 21 de mari producători de energie, clasicii Nuclearelectrica, Hidroelectrica și termocentralele, azi acest număr a ajuns la 139 de producători de energie, cu puteri mai mari de 5 MW, peste care se adaugă 209.000 sunt prosumatori. Doar comparând producătorii de energie cu puteri mai mari de 5 MW, în 2025 este un salt masiv față de echipa de 21 de producători din 2009, făcut de proiectele de energie solară și eoliană ♦ Dar această evoluție, deși nu a adus creșterea producției de energie, vine la pachet cu un set de provocări enorme, cazul penei de curent din Spania, de la finalul lunii trecute, fiind un exemplu. Care sunt soluțiile?

Pe baza datelor publice, ZF a încercat să ana­lizeze cum a evoluat par­cul național de pro­ducere a energiei strict ca număr de producători. Demer­sul are loc în contextul penei ma­sive de curent care a afectat 60% din consumul Spaniei, de pe 28 a­prilie, și care a fost un semnal de alarmă pentru funcționarea siste­melor energetice la nivel euro­pean, inclusiv pentru România.

Deși datele nu coincid mereu în contextul în care modul de rapor­tare din documentele oficiale s-a schim­bat de-a lungul timpului, ten­dința este clară. Din 2009, de când România a experimentat primul său val de in­ves­tiții în energia verde, și până acum pro­ducția de ener­gie s-a descentralizat masiv. De exem­plu, raportul pentru anul 2009 reali­zat de Autoritatea Națională de Re­glementare în domeniul Energiei (ANRE) mențio­nează 21 de pro­ducători de energie, în care erau incluși Nuclearelectrica, Hidroelec­tri­ca, dar și clasicii „cărbunari“.