Tudorel Andrei, Institutul de Statistică: Avem potențial agricol, dar importăm cantități impresionante de produse agroalimentare

România este una dintre țările cu potențial agricol ridicat la nivel european. Evident că cel mai bun argument în acest sens sunt câteva date statistice, prin care putem evalua di­mensiunea agriculturii din țara noastră în context comunitar: România deține 7,2% din suprafața agricolă utilizată în țările UE – 28, 32,7% din totalul exploa­ta­țiilor agricole, 10,7% din producția de cereale etc. Cu toate acestea, pe parcursul anilor postdecembriști, România a înregistrat un deficit enorm în comerțul exterior cu produse agro-ali­mentare. În perioada 1990 – 2018 acesta a atins un nivel surprinzător, de peste 21 mld. euro, și a fost înre­gistrat, în condițiile în care țări precum Bulgaria, Unga­ria sau Polonia au exportat produse agroalimentare în can­tități mult mai mari decât au im­portat.

În aceeași perioadă, deficitul balanței co­mer­ciale cu produse agro-alimentare ar fi putut fi cu mult mai mare dacă România nu ar fi exportat animale vii, cereale și semințe în cantități mari, adică produse care valorificate într-un proces de producție, nu foarte complex, ar fi adus un avantaj competitiv mult mai mare în comerțul exterior. Putem spune că în această perioadă Ro­mânia a exportat, chiar și pentru reducerea deficitului balanței co­merciale cu produse agro-ali­men­tare, pro­duse nepre­lucrate, volu­mi­noase și cu o valoare mică de piață.

Pentru a înțelege ce în­seamnă pentru fiecare dintre noi co­merțul cu produse agroalimentare să trecem de la calcule macroeco­nomice și să ne imaginăm că rezultatele pozitive sau negative obținute în comerțul exterior cu produse agro-alimentare s-ar fi distribuit în mod egal fiecărei persoane incluse în populația rezidentă a României.