Versiunea completă
Retail & Agrobusiness

Una din două companii din România prezintă un risc major de intrare în insolvență

Șase din zece companii din agri­cul­tură sau din industria alimentară și a bău­turilor au risc mare să intre în insol­ven­ță, arată o analiză a companiei de ana­liză și risc Coface.

Corina Matei · 4 iulie 2017 · 2 min de citit

Șase din zece companii din agri­cul­tură sau din industria alimentară și a bău­turilor au risc mare să intre în insol­ven­ță, arată o analiză a companiei de ana­liză și risc Coface. Cele două sectoare cruciale pentru economia locală atât ca număr de salariați, cât și ca pondere în PIB. În total, Coface a iden­tificat cinci sectoare cu companiile cele mai predispuse să intre în insol­vență, pe primele trei poziții aflându-se in­dustria extractivă, hoteluri și res­taurante și tranzacții imobiliare. Urmă­toa­rele două sunt agricultura și indus­tria alimentară și a băuturilor.

La nivelul întregii economii analiza Coface a relevat că una din două com­pa­nii are risc major să intre în insol­ven­ță. La polul opus se află sectoare pre­cum IT sau poștă și telecomunicații.

„În contextul formatului scurt, li­mitat, al datelor financiare disponibile pe site-ul MFP, modelul Altman Z-score a fost folosit pentru a estima riscul de insolvență al companiilor active din România. Rezultatele indică faptul că aproape jumătate din companiile active în România prezintă un risc de insol­vență ridicat“, spun analiștii Coface.

Ei adaugă că ponderea foarte ridi­ca­tă a companiilor cu risc major de insol­ven­ță este explicată de fenomenul pola­ri­zării firmelor românești, mult mai ac­centuat comparativ cu ceea ce obser­văm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exem­plu, cele mari mari 10% din fir­me­le românești dețineau la sfârșitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înre­gistrate de întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%). „Circa 99% din com­pa­niile ro­mâ­nești se luptă pentru o cotă de piață de maximum 33%, în condiții de concu­ren­ță foarte agresivă și economie sub­terană mult mai ridicată decât media înre­gis­trată în UE.“

Citește și