Undeva, cândva

Într-un sat ciudat din Moldova, din 16 familii aflate pe o uliță, în urmă cu 20 de ani, au mai rămas doar 9. Din 20 – 30 de copii care se zbenguiau pe uliță pe acele vremi, nu mai vezi acum țipenie de urmaș.

Administrația satului a instalat conducte cu apă curentă în urmă cu câțiva ani. Dar lucrările au stricat drumul pietruit prin programul „pietruirea drumurilor la sate” din vremea ministrului țărănist Nicolae Noica, prin 1995 – 1996, și, astfel, oamenii s-au întors înapoi cu 20 de ani.

Cei care mai sunt. O familie întreagă – părinți și patru copii, cu tot cu copiii acestora din urmă, adolescenți de acum – sunt plecați în Suedia și nu se vor mai întoarce niciodată. Bucățele din alte familii sunt în Italia, altele în Anglia și nu este limpede dacă se vor mai întoarce vreodată. Prin colbul drumului ars de vară și prin crăpături de gard aleargă câini ciudați și nimeni nu știe ai cui sunt. Ce capăt de lume este acesta?