Ungaria are perspective de creștere economică mai bune decât România, inflație mult mai slabă, dobânzi mai mici, se împrumută mai ieftin, iar forintul este una dintre cele mai performante monede din lume

În 2022-2023, perioadă în care Rusia a invadat pentru a doua oară Ucraina, dar la o scară mai mare, iar Europa a fost lo­vită de o criză fără precedent de energie și de un val de inflație record, România a făcut un salt uriaș la PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare și a ajuns la același nivel cu Ungaria. În 2024, ecomomia românească a depășit-o pe cea maghiară, în stagnare și cu industria în recesiune.

Ungaria avea atunci cea mai puternică inflație din UE. Forintul urma direcția impusă de modelul economic al guvernelor lui Viktor Orban, depreciindu-se cu peste 10% față de euro în doi ani și cu 20% față de dolar.

Un forint slab este bun pentru exportatori, deoarece le face produsele mai competitiva ca preț pe piețele externe. Însă o monedă în depreciere creează inflație, făcând importurile mai scumpe pe piața locală. Chinul economic a fost accentuat de faptul ca Ungaria lui Orban a pierdut accesul la fonduri europene de zeci de miliarde de euro.