Valentin Lazea, BNR: Subiectul creșterii pensiilor, dezinformare prin omisiune
Rețeta e simplă: se iau 50 la sută (sau 75, sau 80 la sută, în funcție de “bucătar”) informații adevărate, imposibil de contestat. Se amestecă cu 50 la sută (sau 25, sau 20 la sută) informații false sau, și mai…
Rețeta e simplă: se iau 50 la sută (sau 75, sau 80 la sută, în funcție de “bucătar”) informații adevărate, imposibil de contestat. Se amestecă cu 50 la sută (sau 25, sau 20 la sută) informații false sau, și mai perfid, informații plauzibile, dar scoase din context. Se servește preparatul cald publicului, care neavând cunoștințe de specialitate, este ușor de manipulat.
Faptul că politicienii procedează așa nu este de mirare, întrucât obiectivul lor este să câștige cât mai multe voturi, profitând de dezinformarea alegătorilor. Două exemple de dezinformare prin omisiune ar fi următoarele:
- O doamnă ministru a muncii, autoarea actualei legi a pensiilor, afirmă un lucru adevărat atunci când susține că eforul bugetar pentru statul român ar fi de numai 10 miliarde lei (aproximativ 1 la sută din PIB) în anul 2020, dacă s-ar aplica majorarea de la 1 septembrie a punctului de pensie cu 40 la sută. Ceea ce omite să spună este că această majorare, transpusă la nivelul întregului an 2021, ar duce la un efort bugetar de trei ori mai mare (circa 3 la sută din PIB), într-un an în care România ar trebui să înceapă un efort de reducere a deficitului bugetar. Doar o mică parte a publicului știe că România se află în Procedură de Deficit Excesiv și că Comisia Europeană ne-a dat termen până în 2022 să reducem deficitul bugetar sub 3 la sută din PIB (de la 6-7 la sută din PIB, cât va fi anul acesta fără vreo majorare a punctului de pensie).
- Actuala doamnă ministru a muncii afirmă, de la începutul anului că „sunt bani prevăzuți în buget pentru majorarea punctului de pensie”. Ceea ce omite să spună este că – lăsând la o parte pandemia, care a invalidat orice proiecție bugetară – nu poți afirma că „ai bani în buget” pentru activitatea x, dacă bugetul este proiectat din start pe deficit (cu venituri mai mici decât cheltuielile), iar pentru diferență va trebui să te împrumuți. Dacă va trebui să te împrumuți mai mult sau mai scump decât anticipai, va trebui să reduci din cheltuieli la câteva sau la toate activitățile bugetate (deci nu “ai bani în buget”).
Dar să-i lăsăm pe politicieni și goana lor după voturi și să ne ocupăm de ceea ce ne interesează de fapt, adică dezinformarea prin omisiune practicată de unii economiști.
-
O surpriză plăcută după un an chinuit. Economia a înregistrat în T3 cea mai bună creștere trimestru la trimestru din 2022 încoace: plus 2,1%Bănci și Asigurări · 15 noiembrie 2026
-
Dacia a avut cel mai slab octombrie de la criza microcipurilor din 2021: doar 20.373 de mașini la Mioveni, cu o treime sub nivelul de anul trecutAuto · 15 noiembrie 2026
-
Finanțe personale. Românii au ajuns să aducă la bursă aproape cât fondurile Pilon II. Jumătate din bani au intrat în ETF-uriBurse - Fonduri mutuale · 15 noiembrie 2026