Via Transilvanica. Comunitățile, pe unde trece Via Transilvanica, profită de pe urma acestui proiect pentru a-și crește veniturile. „Văd turiștii ca pe o potențială sursă de a-și rotunji veniturile, dar încă nu văd un business din care să trăiască“

♦ Cătălin Gavrilă compară Via Transilvanica cu un business, în care partea de început e foarte dificilă, însă și mai greu e să menții ceea ce ai construit. De altfel, Via Transilvanica are nevoie de o mentenanță constantă, dar este necesară și dezvoltarea proiectului.

Via Transilvanica începe să își producă din efecte, iar după deschi­derea traseului au apărut și busi­nessuri. Oamenii din comunitățile prin care trece traseul au început să des­chidă unități de cazare, puncte gastro­nomice sau chiar cafenele pentru turiști. Totuși, micii antreprenori văd, momentan, o oportunitate de a-și rotunji veniturile, dar nu pentru a trăi exclusiv dintr-o afacere aflată pe Via Transilvanica.

„Oamenii văd turiștii ca pe o potențială sursă să-și rotunjească veniturile, încă nu o văd ca pe un business din care să trăiască 100%, cel puțin aici în zonă. Pe de altă parte, mici afaceri sunt deschise, și pentru mine este surprinzător în ce domenii și cât de creativi sunt oamenii. Cu toții se luptă să îi țină pe oameni cât mai mult în locul din care sunt“, spune Cătălin Gavrilă, trail manager, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica – drumul care unește comunități și businessuri, un proiect ZF susținut de Banca Transilvania. El se ocupă de ultimele trei ținuturi din traseu, mai exact Terra Banatica, Terra Romana și parțial Terra Dacica. Cătălin Gavrilă este și cel care a propus, în cadrul proiectului, ca Via Transilvanica să treacă prin Banat, de altfel Terra Banatica este cel mai lung ținut de pe tot traseul, susține el.