Via Transilvanica, mai mult decât un traseu turistic. Cum poate ajuta la dezvoltarea zonelor rurale? Alin Ușeriu, inițiator: „Peisajul cultural din gospodăria rurală este pe cale de dispariție, această gospodărie de subzistență face parte din identitatea

♦ Traseul străbate zone lipsite de orice speranță de a ieși din dificultățile economice, dar și sociale, multe comunități sunt izolate și ignorate de autorități, astfel că traiul e tot mai dificil ♦ Anul trecut, au fost circa 30.000 de călători pe Via Transilvanica, potrivit estimărilor făcute de Asociația Tășuleasa, însă numărul real al acestora ar putea fi mult mai mare în contextul în care traseul poate fi accesat din mai multe zone ale țării ♦ Bugetul anual pentru acest proiect și întreținerea traseului depășește 2,5 milioane de euro, iar banii vin din sprijinul companiilor private și din donații.

Inspirat din faimosul traseu El Camino din Spania, Via Transilva­nica a pornit ca un traseu turistic, însă ce a reușit să dezvăluie nu doar călă­torilor, dar și inițiatorilor, a depășit bariera obiectivului turistic, ajungând să aibă un o componentă puternică so­cială și economică asupra comuni­tă­ților. Via Transilvanica trece prin 400 de comunități de-a lungul a 1.600 de kilometri, iar multe dintre aceste co­munități, unele aflate în cătune, nici măcar nu visau că turismul poate să le ofere șansa de a crește sau, pur și simplu, de a nu dispărea.

Via Transilvanica, proiectul con­struit de Asociația Tășuleasa la iniția­tiva fraților Ușeriu, Alin și Tibi, are potențialul să fie un motor al dezvol­tării economice în zonele prin care traseul trece. Însă, poate mai impor­tant de atât, spune Alin Ușeriu, un astfel de proiect arată lumii așa cum este România și nu cum ne-o imaginăm.