Viitorii președinți ai României și Poloniei vor arăta cât de puternic a ajuns valul populist din Europa. Cât de mult influențează starea economiei orientarea politică a electoratului? În ultimele luni, polonezii au fost luați cu asalt de anunțuri cu dispo

Salarii mai mari, dobânzi mai mici, inflația mai mică, creștere economică: Polonia stă în general mai bine decât România la indicatorii macroeco­no­mici. La unii, mult mai bine. Însă în ultimele luni vești precum „concedierile în masă continuă“ au erodat încrederea consumatorului polonez.

Alegerile pentru pre­ședin­te din Polonia de dumi­ni­că sunt considerate un baro­metru al fron­tului populist care străbate Europa. La fel și cele din Ro­mânia. În ambele state reprezen­tantul forțelor politice considerate pro-UE se luptă umăr la umăr cu cel al taberei naționaliste, dacă sunt avute în vedere rezultatele sondajelor de popularitate. Se poate spune că politic cele mai mari economii est-europene au ajuns la același punct de cotitură. Însă fundalul economic este, după anumite măsuri, diferit.

Polonia este o țară mai mare, cu o economie mai mare și cu o populație mai mare. În 2024, PIB per capita polonez a fost de 22.560 euro, cât cel al Greciei, Polonia ajungând din urmă economia ele­nă la acest indicator pentru prima dată, potri­vit Eurostat. Cel al României, de 18.560 euro. Româ­nia are înainte Ungaria, față de care în ulti­mii ani a accelerat mai puternic, și în spate Bulgaria.