ZF 25 de ani. 11 martie 2011: marele cutremur japonez din est, un tsunami devastator și accidentul nuclear de la Fukushima și cum dezastrul japonez a condus la criza de energie din Europa un deceniu mai târziu

Cutremurul inițial a fost cataclismic, de circa 9 grade de scara Richter. Au urmat valuri tsunami de peste 15 metri în înălțime care au spulberat țărmurile și au devastat tot ce le-a stat în cale până adânc în interiorul insulelor. La Fukushima, trepidațiile pământului și valurile de apă sărată au culcat la la pământ instalațiile electrice ale centralei nucleare. Reactoarele au rămas fără energia necesară mecanismelor de răcire. Combustibilul nuclear din trei unități s-a topit, erodând sarcofagele de beton. Apa de mare a fost contaminată radioactiv. Japonia s-a văzut în fața celui mai mare dezastru de decenii.

Seismele în sine au produs uimitor de puține victime. Adaptarea națiunii japoneze la cutremure și disciplina și-au spus cuvântul. Inundațiile au făcut în schimb mii de victime. Imaginile cu valuri uriașe înghițind orașe au îngrozit lumea. În prefectura Fukushima mai mulți oameni au murit din cauza stresului, depresiei și fricii provocate de evacuarea populației de lângă centrala nucleară decât din cauza cutremurului. În total, aproape 140.000 de clădiri au fost distruse și 300.000 de oameni și-au pierdut locuințele, milioane de persoane au fost evacuate. Pagubele economice directe au fost evaluate la 360 de miliarde de dolari.

La câteva zile de la dezastru, banca centrală a Japoniei a injectat echivalentul a 183 miliarde dolari în piețe pentru a le stabiliza. A reușit. Lanțu­rile de aprovizionare s-au întrerupt, sute de afaceri au murit, activitatea industrială s-a prăbușit. Economia a fost împinsă în recesiune, dar s-a adaptat, a inovat, a supraviețuit și s-a reconstruit în ritm record, însă schimbată. Teama de energia nucleară s-a instalat. Au fost închise aproape toate reactoarele. A urmat o lungă dependență de combustibilii fosili, importați – alte sute de miliarde de dolari cheltuite în plus.