ZF 25 de ani. 2015: Red Rising

Ascensiunea Chinei, ceva inevitabil, real și pentru unii terifiant. I te împotrivești sau te adaptezi la ea. Nimic din ultimul sfert de secol nu a influențat mai puternic modelele de afaceri decât transformările din economia chinezească. De acolo vin materii prime, piese, componente, echipamente, cea mai diversă gamă de produse finite din lume și în ultimii ani pandemie globală și muncitori.

China se maturizează, caută mai multă putere comercială, economică și politică, iar pe măsură ce o obține își creează mai multă putere geopolitică și militară. În dauna altora? Primii fiori ai ascensiunii chinezești lumea i-a simțit în 2015, când o analiză a Fondului Monetar Internațional a găsit că China a detronat SUA și a devenit cea mai mare economie a lumii în funcție de paritatea puterii de cumpărare (purchasing power parity, PPP, în engleză). Este vorba de un indicator tehnic, care folosește o rată de conversie pentru a compara puterea unei monede față de cea a unei monede internaționale teoretice. Însă el arată o tendință. China crește pe mai multe planuri. Economia chinezească a devenit a doua ca mărime la nivel mondial în funcție de Produsul Intern Brut în 2010. A întrecut atunci Japonia, lovită de prăbușirea exporturilor și a consumului intern. Economia chinezească ajunsese la sfârșitul acelui an la 5.800 miliarde de dolari, propulsată de explozia producției industriale. Cea japoneză se retrăsese la 5.500 miliarde de dolari. Alții au fost întrecuți mult mai devreme. Producția economică a Chinei a depășit-o pe cea a Germaniei în 2007, după cum a recunoscut chiar cancelarul german Angela Merkel. Japonia este o piață bătrână, cea chineză în curs de maturizare. Economia germană este dependentă de exporturile către China, iar marile companii industriale germane depind de piața chineză nu doar pentru vânzări, ci și pentru producție. Multe au fabrici uriașe acolo pentru a fi mai aproape de cea mai mare piață de consum a lumii.

China a ajuns în această poziție în primul rând mulțumită unui șir lung de ani cu creștere economică spectaculoasă, de care s-a bucurat chiar și în timpul marii crize financiare globale, dar care a încetinit pe măsură ce transformările urmărite de guvern și-au făcut efectele. De asemenea, în ultimii ani avansul a fost frânat de alte crize, cum ar fi una imobiliară. Marea transformare visată de guvern chinez este de a reorienta economia dinspre producția de bunuri cu valoare adăugată mică – China a fost cunoscută timp de decenii ca fabrica lumii – spre consum și producție cu valoare adăugată mare. „Economia chineză trece de la creștere cu mare viteză la dezvoltare de înaltă calitate“, explica în 2019 o instituție de cercetare economică din China. Dar pentru o dezvoltare de calitate este nevoie de tehnologie de vârf, iar de aici războiul tehnologic din zilele noastre dintre Washington și Beijing. Producția cu valoare adăugată mare trebuie vândută undeva.