ZF Agropower. Tomel Petrache, product management manager, KWS Semințe: „Din Germania, businessul se vede bine, în dezvoltare. Noi reprezentăm unul dintre pilonii de bază pentru grup, în Europa de Sud-Est sunt cel mai mare pilon“

KWS Semințe, companie specializată în genetică și producție de semințe pentru cereale și legume, parte a grupului german KWS, reprezintă unul dintre pilonii de bază pentru grup, care activează în peste 70 de țări din lume. Semințele produse în România ajung în toată Europa și nu numai, potrivit reprezentanților firmei.

„Astăzi ameliorăm în România, dar producem pentru întreaga Europă, din Rusia și până în Franța. (…) Din Germania, businessul se vede bine, în dezvoltare. Noi reprezentăm unul dintre pilonii de bază pentru grup și în Europa de Sud-Est sunt cel mai mare pilon“, a spus Tomel Petrache, product management manager la KWS Semințe, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susținut de Banca Transilvania și Penny. El are peste 25 de ani de experiență în agrobusiness și de trei ani și jumătate lucrează în cadrul KWS, companie care este activă de 20 de ani în piața din România. Acesta se ocupă de dezvoltarea portofoliului KWS în România pentru toate culturile agricole, pornind de la principalele culturi, rapiță, grâu și porumb, și mergând spre culturi noi, adaptate vremu­rilor, de soia și sorg.

„Ultimii 15-20 de ani ne-au arătat că trebuie să ne focusăm pe cercetarea agricolă pentru a putea pune în cele din urmă ceva pe masă. KWS are viziunea asta de mult timp. În 2008 am deschis prima sta­țiune de cercetare agricolă pentru cultura porumbului și după 12 ani am ameliorat și am pus pe piață o serie hibrizi care astăzi sunt de renume, cum e KWS Kashmir, care a ajuns în trei ani pe podium numărul 3 în România. Astăzi ocupăm zeci de mii de parceluțe, mii de hectare“, a afirmat Tomel Petrache.  El a adăugat că un procent foarte mare din profitul grupului merge către cercetare și dezvoltare. „Avem un parcurs de peste 160 de ani, care n-ar fi putut exista fără inovație și investiții continue, de mili­oane de euro pe zi.“ De altfel, el spune că în prezent vorbim despre o cercetare diferită față de cea de acum 20 de ani, vorbim despre tehnici de editare genetică, de trei cicluri de cultură într-un an, despre pro­ducția în România a semințelor și distri­buția pe alte continente în timp eficient și în condiții de laborator, despre grăbirea procesului de ameliorare a plantei, despre hibrizi dedicați zonelor aride și tehnolo­giilor mai puțin intensive, cât și despre introducerea inteligenței artificiale în programele de cercetare.