ZF/Scandia Food. Cum creștem industria alimentară românească. O imagine a zootehniei românești: sectorul care poate hrăni România merge în jos. Efectivele de animale scad, iar importurile de carne cresc. Cum îl salvăm?

♦ ZF a început o nouă campanie editorială susținută de Scandia Food prin care își dorește să prezinte businessurile din industria alimentară, situația unităților de producție, dar și nivelul exporturilor și importurilor de produse agroalimentare.

Peste 3,6 milioane de por­cine, mai bine de 1,8 mili­oane de bovine și 77 mili­oane de păsări – sunt cifre care nu spun multe, dar alcătuiesc o parte din tabloul zooteh­niei românești, tablou care la prima vedere arată bine. Însă, raportând la anii anteriori, vedem că o parte din sectoarele de creștere a animalelor în special, merg în jos, fermierii punând această scădere pe lipsa susținerii și viziunii din partea statului, pe inte­resul scăzut al românilor pentru pro­du­se românești, dar și pe pesta porci­nă care stă de șase ani în România și încă face „victime“. În toată acestă perioadă, românii consumă și consu­mă produse din import, astfel că ba­lanța comercială se apleacă mai mult către categoria produselor de peste hotare.

Dacă ne uităm la sectorul de por­cine vedem că efectivele de animale au ajuns la 3,6 milioane, în scădere cu peste 50% față de 2006, cel mai bun an pentru sector, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS) analizate de ZF. Pesta porcină a tăiat practic peste un milion de ca­pete de porcine, doar dacă analizăm statisticile. În toată această perioadă, vedem că importurile de carne de porc au ajuns la un maxim istoric de pes­te 600 de milioane de euro, la care se adaugă importuri de porcine vii de 95 de milioane de euro în 2021 (ulti­mele date statistice). Practic, Româ­nia nu există pe harta europeană a pro­ducției de carne de porc și a creș­terii porcinelor având în vedere nive­lul importurilor versus exporturi to­tale de 3 milioane de euro. Un alt sec­tor care pierde teren este cel al creș­terii bovinelor, astfel că România mai are 1,8 milioane de capete de junici,  bovine de carne sau de lapte, față de 2,9 milioane în 2003 de exemplu. Dacă în ceea ce privește bovinele de carne situația s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, dat faptul că consu­mul de carne de vită a fost pe o pantă ascendentă, nu același lucru s-a în­tâm­plat în sectorul vacilor de lapte.