zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3494−0,01% USD/RON4,8600+0,36% GBP/RON6,4103+0,12% CHF/RON5,7816+0,00% Curs BNR · 16.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

5 tendințe 2021 în bănci: Anul 2021 vine cu reluarea la plată a ratelor, după amânările din 2020, și cu creșterea ratei NPL. Creditarea poate încetini, BNR poate menține dobânda-cheie la 1,5%, iar consolidarea, restructurarea și digitalizarea sistemului b

Anul 2021 vine cu rate bancare ce trebuie reluate la plată în unele cazuri, după amânările din 2020. Pentru unii clienți cu probleme, cum ar fi cei din domeniile afectate puternic de pandemia de coronavirus, dar și pentru alți clienți cu probleme, ratele la credite pot să fie eșalonate și în 2021 pentru maximum 9 luni.

de Mirela Turlan , Editor Web 03.01.2021 · 19:13 6 min de citit și în ziarul tipărit
5 tendințe 2021 în bănci: Anul 2021 vine cu reluarea la plată a ratelor, după amânările din 2020, și cu creșterea ratei NPL. Creditarea poate încetini, BNR poate menține dobânda-cheie la 1,5%, iar consolidarea, restructurarea și digitalizarea sistemului b

Foto: Ziarul Financiar

♦ Anul 2021 aduce rate ce trebuie reluate la plată l Rata NPL poate crește l♦BNR ar putea să mențină dobânda-cheie la 1,5% sau mai poate opera ajustări, urmând să opteze în continuare pentru gestiunea lichidității ♦ Consolidarea și restructurarea sistemului bancar vor continua, în timp ce digitalizarea accelerează ♦ Sistemul bancar poate fi și în acest an pe profit, însă câștigul total va scădea.


• Anul 2021 vine cu rate bancare ce trebuie reluate la plată în unele cazuri, după amânările din 2020. Pentru unii clienți cu probleme, cum ar fi cei din domeniile afectate puternic de pandemia de coronavirus, dar și pentru alți clienți cu probleme, ratele la credite pot să fie eșalonate și în 2021 pentru maximum 9 luni.

Moratoriul privind amânarea ratelor la credite, aplicat în 2020 pentru a susține de­bitorii persoane fizice și com­panii cu probleme finan­ciare din cauza crizei corona­virusului, a fo

Perioada maximă pentru suspendare este de 9 luni, atât pentru creditele pentru care s-a obținut deja suspen­darea obli­gațiilor de plată în 2020, cât și pentru cele pentru care nu s-a aplicat această facilitate. Perioada maximă de 9 luni include și perioada pentru care au fost suspen­date creditele în 2020.

Solicitările pentru suspendarea ratelor pot fi transmise instituțiilor bancare și non-bancare până la 15 martie 2021. Debitorii trebuie să declare pe pro­pria răspundere scăderea veniturilor/a încasărilor cu minim 25% din ultimele 3 luni anterioare solicitării.


• Rata NPL ar putea să revină pe creștere susținută în 2021, după expirarea moratoriului

În 2021 pot să apară probleme dacă unii de­bi­tori – persoane fizice sau companii – afectați de im­pactul economic negativ al crizei coronavirus, nu vor reuși să reia plata creditelor după expirarea pă­sui­­rii permisă de cadrul legislativ, adică odată cu ex­pi­­rarea moratoriului aplicat în 2020. În aceste con­diții, rata NPL poate reveni pe creștere puternică. Totodată, pot avea probleme cu plata ratelor în 2021 și alți clienți, care nu au apelat la moratoriu de amânare în 2020.

Riscul de neplată a creditelor luate de firme și popu­lație a devenit risc sistemic ridicat și în creș­tere, după cum au estimat principalele bănci.

În 2020, în urma flexibilizării cadrului pru­den­țial, realizată de BNR în contextul morato­riu­lui pu­blic, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu au fost considerate problematice / ne­per­­for­mante și băncile nu au trebuit să pună bani deoparte provizionându-le.

În 2020, rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) a oscilat în jurul a 4% din totalul creditelor.

În perioada crizei financiare și economice pre­ce­dente, din 2009, unu din cinci credite eșuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar, care a înregistrat și pierderi record. În 2014, rata NPL trecea de 20% din totalul creditelor.


• Creditarea ar putea să încetinească în 2021, iar BNR poate decide să mențină dobânda-cheie la 1,5% sau poate să mai opereze ajustări, urmând să opteze și pentru controlul lichidității

Creditarea, care a avansat cu un ritm mediu de circa 5% în primele nouă din 2020, ar putea să evo­lu­eze cu un ritm comparabil și în 2021 sau chiar să încetinească mai mult.

Pe ansamblul primelor nouă luni din 2020, soldul creditului privat a înregistrat o creștere me­die anuală de 5,2% față de ianuarie – septembrie 2019, sub viteza din nouă luni din 2019, de aproape 8%.

În lupta cu tensiunile financiare aduse de co­rona­virus, BNR a redus în 2020 dobânda-cheie pâ­nă la minimul istoric de 1,5%, de la 2,5% în 2019, precum și facilitățile permanente din jurul acesteia, și le-a dat băncilor lichiditate. Iar în urma deciziilor BNR, dobânzile la lei au început să scadă. De asemenea, BNR a redus în 2020 rata rezervelor mi­ni­me obligatorii (RMO) la valută, până la 5%, de la 8% anterior. Totodată, BNR a cumpărat în pre­mie­ră titluri de stat de pe piața secundară.


•n Consolidarea și restructurarea sistemului bancar vor continua. Și digitalizarea merge mai departe

În perspectivă, având în vedere efectele crizei co­rona­virusului, restructurarea sistemului bnacar ar putea să se accentueze, băncile urmând să mize­ze mai mult pe digitalizare, dar și consolidarea sis­te­mu­ui bancar autohton se poate manifesta în con­tinuare în condițiile în care mai există bănci, în spe­cial cele cu o cotă de piață de sub 1%, care își cau­tă cumpărători, costurile pentru menținerea pe piață fiind mari.

Pandemia de coronavirus a determinat o creș­tere accentuată a operațiunilor digitale, care deter­mină o tendință masivă de închidere a sucursalelor.

Pe piața locală, un număr de 139 de sucursale au fost închise și 349 de angajați au plecat din bănci în nouă luni din 2020.


• Sistemul bancar poate rămâne pe profit în 2021, dar câștigul va fi mai scăzut decât în 2020

Câștigul la nivelul sistemului bancar local ar putea să rămână la un nivel ridicat și în acest an, însă poate să fie mult mai scăzut comparativ cu profitul din 2020, în condițiile evoluției slabe a economiei, nivelului scăzut al dobânzilor și deteriorării portofoliului de credite. Rata cre­di­telor neperformante va reveni pe creștere și poate crește și numărul băncilor cu pierderi.

Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a înregistrat în primele nouă luni din 2020 un profit net de circa 4,5 mld. lei, în scădere cu peste 10% față de 2019, potrivit datelor prelimi­nare ale BNR.

Majoritatea băncilor mari au raportat pentru primele nouă luni din 2020 profituri în scădere față de 2019, în contextul efectelor crizei coronaviru­su­lui, care a impus constituirea unor provizioane mai mari.


5 întrebări

►Câți clienți vor apela în 2021 la moratoriul privind amânarea ratelor la credite, prelungit în acest an? La ce nivel va ajunge în 2021 ponderea creditelor amânate la plată din totalul creditelor bancare, după ce la final de septembrie 2020 procentul era de 14,7%?

►Cât de mult poate crește rata creditelor ne­per­­for­mante în 2021, în urma expirării mo­ra­to­riului, după ce în 2020 rata NPL a oscilat în jurul a 4% din total credite?

►Va crește gradul de intermediere financiară în România, care a coborât la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană?

►Raportul între creditele acordate și depo­zitele atrase de la clienți va rămâne sub 80%?

►Cât de mult crește nivelul de digitalizare în ban­kingul local?

Citește și