zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Auto & Transporturi

Administratorii unor firme de ride-sharing, trimiși în judecată de DNA: un prejudiciu de aproape 70 mil. lei prin firme-paravan, salarii la negru și un mecanism sofisticat de evitare a taxelor

Direcția Națională Anticorupție a anunțat trimiterea în judecată a cinci persoane care au coordonat sau administrat în fapt societăți cu acti­vitate de transport alternativ, pentru acuzații de evaziune fiscală, spălare de bani și dare de mită. Procurorii susțin că prin mecanisme frauduloase derulate între mai 2022 și ianuarie 2025 aceștia ar fi produs un prejudiciu total de 67,5 milioane de lei l…

de Vali Pencu , Colaborator 18.09.2025 · 20:59 2 min de citit și în ziarul tipărit
Administratorii unor firme de ride-sharing, trimiși în judecată de DNA: un prejudiciu de aproape 70 mil. lei prin firme-paravan, salarii la negru și un mecanism sofisticat de evitare a taxelor

Foto: Ziarul Financiar

♦ DNA a trimis în judecată cinci administratori de firme de ride-sharing acuzați că au prejudiciat statul cu aproape 70 mil. lei ♦ Mecanismul presupunea zeci de firme-paravan, mii de șoferi atrași cu salarii la negru și complicități în interiorul platformelor.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat trimiterea în judecată a cinci persoane care au coordonat sau administrat în fapt societăți cu acti­vitate de transport alternativ, pentru acuzații de evaziune fiscală, spălare de bani și dare de mită. Procurorii susțin că prin mecanisme frauduloase derulate între mai 2022 și ianuarie 2025 aceștia ar fi produs un prejudiciu total de 67,5 milioane de lei la bugetul de stat.

Cazul ridică întrebări esențiale privind modul în care funcționează piața ride-sharingului în România și gradul real de colectare a taxelor din­tr-un sector cu peste 100.000 de șoferi activi pe platforme. Potrivit rechizito­riului, schema funcționa prin înființa­rea și rularea a nu mai puțin de 14 so­cietăți comer­ciale. Acestea erau folo­site pe rând pentru a înregistra șoferi în aplicațiile Uber și Bolt, platformele dominante pe piața locală. Șoferii erau atrași de promisiunea unor câștiguri mai mari, dar condiția era să lucreze fără contracte de muncă, fiind remunerati la negru.

Citește și