Adrian Vasilescu, BNR: 10 motive care au determinat S&P să îmbunătățească perspectiva ratingului suveran al României

Standard & Poor’s  a modificat, vineri, ratingul suveran al României. Baza a rămas neschimbată: “BBB minus”. Dar a schimbat perspectiva,  de fapt a îmbunătățit-o, de la “negativă” la “stabilă”. O astfel de veste e bună în general, oricând ar veni, având în vedere legătura strânsă între calificativele date de agențiile internaționale de evaluare financiară  si costurile împrumuturilor externe angajate de stat si de marile companii. Dar e si mai bună în special, în acest an 2021, când finanțarea unui deficit bugetar amplificat de tripla criză prin care trecem, de aproape de 10 la sută în 2020 si, probabil, de 7 la sută în anul curent, cu mult peste plafonul standard de 3 la sută, implică noi împrumuturi consistente făcute pe piețele financiare internaționale.   

Acum vreo câțiva ani, când tocmai ne străduiam să vindecăm rănile pe care ni le făcuse recesiunea din 2009 – 2010, si ne bucuram că începea să prindă puteri creșterea economică, o scrisoare de la Standard & Poor’s a fost ca un dus rece. Vestea – prin care ni se aducea oficial la cunoștință că ratingul suveran, a cărui bază era si a rămas“BBB minus”, a fost modificat în jos, de la perspectiva “stabilă” la cea “negativă”.  A fost o retrogradare costisitoare. Pentru că si atunci țara  angajase datorii   pe piețele financiare internaționale. Iar documentul ce însoțea verdictul  conținea, împreună cu  o analiză solidă a realităților economice  din acel timp, si o prefigurare a pericolelor cu care aveam să ne confruntăm încă mult timp. Unele, de care încă n-am scăpat, sunt reluate si în scrisoarea de vineri seara.

În ce priveste îndatorarea externă, este un fapt cert că nu doar noi ducem o astfel de povară.  SUA se împrumută din greu. Alte numeroase țări, dintre cele cu economii puternice, au sărit cu datoria publică peste nivelurile propriilor PIB-uri.