Adrian Vasilescu, BNR: 2,0 la sută - nici mai mult, nici mai puțin
Perfidul fenomen, căruia în mod obișnuit îi spunem inflație, în statisticile Uniunii Europene se insinuează asemeni unei caracatițe. Un talmeș-balmeș de cifre, împrăștiate în toate părțile, reflectă grupări ce n-au nicio legătură cu definiția inflației.
Foto: Ziarul Financiar
Perfidul fenomen, căruia în mod obișnuit îi spunem inflație, în statisticile Uniunii Europene se insinuează asemeni unei caracatițe. Un talmeș-balmeș de cifre, împrăștiate în toate părțile, reflectă grupări ce n-au nicio legătură cu definiția inflației. Cel puțin în recentul tablou al Eurostat, publicat acum câteva zile cu datele din septembrie 2024.
Numai patru țări din 27 formează o grupă care corespunde definiției inflației, cu rate anualizate în urcare. Cehia și Polonia sunt în această grupă. România face parte dintr-o altă grupă, de șase țări în dezinflație, ale căror prețuri continuă să crească… dar tot mai încet. Olanda oscilează între inflație și dezinflație iar Malta, cu poziția cea mai sănătoasă din UE în momentul de față, este la un singur pas de rata optimă de 2,0 la sută. Alte
15 țări sunt în anticamera deflației – fenomen, cum se știe, mai periculos decât inflația. În comentariul de săptămâna trecută, din ZF, am explicat pe larg în ce constă pericolul deflației.
Citește și
3 min
Catalina Apostoiu
3 min
Ștefan Stan
1 min
Mirela Turlan