Adrian Vasilescu, BNR: Ce alarme trage PIB-ul pe 2020. Cum a reușit România în trimestrul II, când picajul nostru a fost de 11,8%, să fie totuși cu mult sub cel al Franței, Spaniei, Italiei, Ungariei? Ce ne-a salvat?

Veștile ce veneau dinspre companii, în ianuarie și februarie, ne aminteau de anii cu rate de 7 – 8 procente ale PIB-ului, când priveam tablourile “desenate” de Eurostat și ne bucuram că economia noastră aleargă cu viteze demne de un… podium. Iar avântul economic din aceste două luni – chiar dacă a încetinit la sfârsit de martie și început de aprilie în contextul noilor  restricții împuse de escaladarea celui de al treilea val al pandemiei – a fost remarcat în cele mai importante  centre de prognoză de pe planetă, începând cu FMI și cu marile bănci ale căror analize sunt cele mai căutate de investitorii de pretutindeni. Prognozele lor, mai mari decât cele din surse interne, au avansat ritmuri ce merg până la 9 la sută. Ceea ce ar însemna că, în procesul recuperării, vom avea cea mai mare viteză din UE.

Noi, până acum, n-am luat niciodată „aurul“. Deși unii comunicatori oficiali, dintre cei care apar la televizor, ne spuneau prin 2017-2018 că „avem cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană“. Era un neadevăr (și indiferent din ce motiv l-ar fi rostit s-ar fi jenat s-o facă dacă ar fi avut obișnuința să analizeze ansamblul  statisticilor acestui indicator-suveran care este PIB-ul) pentru că, în UE, cele mai mari creșteri economice din acei ani le aveau Germania, Marea Britanie și Franța, urmate de Italia, Spania și Olanda. Topul e același, în continuare, doar că a ieșit din competiție Marea Britanie.

Noi, cu a șasea populație din UE ca număr de locuitori și cu a zecea suprafață a țării ca întindere și cuprindere de bogății ale solului și subsolului,  am fost pe locul 17 și acum suntem pe locul 15. Și ocupăm acest loc având  un PIB de 1.055 de miliarde de lei în 2020, reprezentând în echivalent valutar ceva peste 200 de miliarde de euro, pe care îl împărțim la o populație rezidențială de 19 milioane de suflete. Iar înaintea noastră sunt opt țări cu PIB mai mare ca al României, între 300 și 900 de miliarde de euro, sume pe care le împart la populații între 4 și 8 milioane de locuitori. Ceea ce înseamnă că PIB-ul nostru are încă un foarte mare potențial de creștere, și deci un obiectiv neîndeplinit, mai cu seamă în ceea ce privește puterea de cumpărare împărțită la numărul de locuitori. Capitol la care suntem pe penultimul loc din Uniunea Europeană. După noi, doar bulgarii.